Visez nemurire trecută prin chinuri terestre,
Trăiesc cu durere visând fericire,
Mă agăț cu putere de pământ și de apă,
Mă purific continuu prin focuri de lavă.

Bătaia razei de soare în ochii de cremene
Despică viața în mii de sclipiri fumigene,
Mă transform dintr-odată în oază de viață,
Concep că lumea nu-i atât de pătată.

Pătrund prin cordoane umezite-n iubire,
Prind firele vieții în mănunchiuri de stele,
Îmi clonez zilele în curcubeie pe salbă,
Visez nemurire cu gândul la viață