de Florin G. de Roxas




in memoriam Viorica P.


Intr-o zi ca oricare alta,
Constantin Perciun si-a trimis fata
sa se spele pe maini, caci era murdara,
deoarece se jucase o vreme pe-afara.
El, fiind putin beat,
i s-a parut ca "ordinul" nu i-a fost ascultat,
asa ca ochii, de ura, i s-au injectat
si pumnii, asupra fetitei, i-a ridicat.
si a lovit-o, si a-njurat-o,
si in picioare a calcat-o,
iar mai apoi a scos-o afara,
si dupa ce i-a rupt hainele, si a lasat-o goala,
a frecat-o cu zapada pe corp si pe fata,
ca numai asa minte se-nvata.
A palmuit-o cu putere pe biata fata,
de-i atarana capul ca la o papusa stricata.
Cu ultimile puteri ea s-a tarat
pana in casa, si in patutul ei s-a varat.
"-Scoala fetita tatii, ii striga C. Perciun,
scoala ca a venit Mos Craciun",
dar ea spre perete privind fix
i-a spus ca-i suparata pe Mos si nu mai vrea nimic,
iar dupa zece minute de plans si suspine
s-a dus in alta lume, din care nu mai vine.
"-Ma seaca la inima, spune criminalul,
si m-as sinucide acum, dar imi lipseste pumnalul.
ea era suparata pe Mos Craciun
si nu pe mine, ucigasul ei, C. Perciun."

In asemenea cazuri, ce pedeapsa trebuie aplicata,
daca tatal isi ucide si unica fata?




© 2001 Florin G. de Roxas