Trist, soarele planeaza
Transmitandu-mi transparenta razelor
Pe obraz si pleoape.
E ca si cum ar sti ce boala ciudata
Febra inghetata,
Rugina si inlemnire
Il asteapta tacut, miseleste
Dupa colturile intunecate ale zilelor…
Aerul mi-e aproape, prieten
Cu-acea uscaciune aromata
Scrijelita adanc pe marginile acoperisurilor
Si pe frunzele palide;
Pe nesimtite, numai mie
Mi se incolaceste timpul
Prin minte si amintiri
Ma-nclesteaza vremea aurie
Care mi-e cea mai draga.
E un aer de toamna…