Am sentimentul acela al iconografului
trezit de cu noapte
Sa mai puna o pata de ulei
Pe panza.

Nu as putea definii si nici axioma
Daca partea aceasta de piept
Are si percepe constient partea aceasta
De creier.

Cred insa ca nu. Si asta deoarece
Niciodata cand ma trezesc
Nu-mi gasesc pensulele si cartea
De rugaciuni.

Acel iconograf a avut la randul lui
O mama de iconograf si
Un tata de iconograf despre care ingerii
Stiu ca s-au iubit.

Iconograful acela posteste si se roaga
Pentru ca ingerul mamei lui si
Cu ingerul tatalui lui sa
Fie mandrii de iubirea lor.

Am, la capatul saltelei, o cutie,
Si am desenata pe palma stanga
Inlauntrul meu, icoana mamei mele
Si panza aia alba a tatalui meu.

Dar, Slava lui Dumnezeu si lui Ion Damaschinul
Maica Domnului i-a pus mana la loc
Si el a pictat a treia mana pe-o
Icoana cu stele.

Nu se poate sa nu vada Maicuta
Cum atarna inima mea, hidos
Afara din piept, intoarsa-n sus
Pe post de candela...