eram aninata de undeva, de tine
(sau poate sa fie fost coltul lunii?)
doar eu si oximoronul meu nervos
pe care tu l-ai refuzat repetat.
era prea putin pentru tine
si te jenai sa-ti alaturi
o descriere atat de contradictorie
(nu se potrivea cu nuanta de fildes).

stii ...
m-am gandit eu putin absenta
ca ar fi mai cuminte
si ceva mai cumsecade
sa nu mai consum nesimtitoare
din aerul tau pretios
si sa dispar in atmosfera.

de ce sa-mi bat capul cu tine,
dragostea mea,
cand am lucruri mai bune de facut?
inchipuie-ti ca as uita
si te-as lasa
pur si simplu
sa cazi in absolut si sa te pierzi...


18 februarie 2003