POEZII--

Plecand spre nouri albastri aurii
Intrezaresc un chip lucind
Privirea-i plange
Si sufletul i-e gol
Gol de amaraciuni si suspine
Gol de oameni,gol de vant
...si de tine.
Iti sopteste c-ar vrea,da
Sa te mai vada o data
S-ti simta aura palpitand
Dar stii ca e minciuna
Dar stii ca e mort
Si a lui vina e...
Ca e un mort silentios.
Si tu plangi pustiindu-ti sufletul
Aruncandu-ti inima
Unui caine vagabond.


POEZII--

Ticait de slova
Intr-un timp alb
Vad a ta vraja
Dar simt ca-s mort.
Povete de adult
Zambete profane
Copilarie irosita
Sperante muribunde
Luna ca lumina a sufletului
TU ca iubire a mea,
Dar ce-s eu in fine
Un soare al iubirii
Sau un mort al sperantei
De-a mai iubi vreodata.

POEZII--

Crez al vietii venind spre tine vad
Imi pierd vorbirea
In iubirea goliciunii tale
Imi regasesc trupul neintinat
In mintea su ferintei umane.


POEZII--

FRige si arde iubirea
Ca o stea a nebuniei
Mintea -ti devine preponderent afumata
De colbul alb de fum
Ce se rasfrange peste tine
CU valul-i bland
Blestemand iubire.
De veghe stau la geam
Iar sunetul ti-e cumplit acum
Stii ca existi inca
Dar amurgul pierzaniei se apropie
Spre tine si spre ea
Calauzind speranta ta
A nebuniei iubire


POEZII--
CUGET DE IARNA

Fulgi ce se pierd in piatra,
Amagiri de acaju
Ce alearga-n vant,
Dar tu esti pustiit omule!

Si neincetat al tau aer morbid...
Strapungandu-te prin cer
Iti va da incredere
Suspinata de lungi si-amare valuri
Ce te vor privi in vid.

Sa fii o stana din piatra de lacrimi de sange
Ce-ascunde iubiri
Inger ce cheama in pustiu al meu nume ca intr-un cimitir
De masinarii reduse pentru amintiri