agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1871 .



Îngemănare târzie
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [banal ]

2003-07-28  |     | 



Pășeam, fără să vreau să știu,
Pe neumblate, noi poteci
Pe care doar când suferi treci
Și mă-ntrebam dacă sunt viu…

Pășeam alene, fără rost
Pe pietre care mă ardeau
Și plăci tectonice-mi păreau
Când le călcam dinspre ce-a fost.

Mă mistuiam la orice pas
Văzând doar clipe sângerii
Și suflete-mpietrite-n glii.
Și mă gândeam la un popas.

Atât de mult doream să pot
Să ies din lumea fără rost,
Să pot iubi, să fiu ce-am fost…
Să scap din mine – biet netot!

În iad de-aș fi putut păși…
Și iadul l-aș fi îmbunat
De-atât de mult cât am sperat
C-o să te-ntorci, c-o să revii…

Nu-i vorbă, iată, ai venit
Și-am stat cu tine la taifas
Să văd ce e, ce-a mai rămas…
Să știu ce fel ți-am fost iubit.

Și m-am văzut – păcat lumesc,
În umbra ta – un biet sărman
Cu sufletul drept paravan
La cât putut-am să-ți greșesc.

Amarnic m-am mai ocărât
Simțind ce multe n-am văzut,
Văzând ce multe am pierdut,
Simțind durerea din urât…

Un înger mi-a venit în gând
Și mi-a șoptit “Să n-o mai cerți!”
“Tu ai greșit – tu să te ierți.”
“Că ai lăsat-o lăcrimând.”

“Ea te-a iubit – și te-a iertat.”
“Și mult ți-a dat și ai uitat.”
“Arată-i că te simți iubit,
Iubește-o pân’ la Infinit

Iar ea-ți va da tot ce avea
Să-ți dea… și chiar mai mult. Și-abia
Atunci când vei vedea că poți,
Iubește-o mai presus de toți.

Va fi sau nu va fi a ta…
Iubește-o dincolo de ea,
Așterne-i sufletu-ți covor
Și lasă pașnicu-i picior

Să-l calce-alene, pe-nserat
Ca tu să vezi că n-a uitat
De tine, de durerea ta…
Și, mai ales, de lacrima

Ce i-a căzut din ochi atunci
Când i-ai plecat fără s-arunci
Un ochi la toate câte lași,
La câte voi ați fost părtași…

Un drum alege și te du…
Ea-l alesese când îți fu
Tot ce-ți doreai. Dar tu l-ai frânt
Cu-amar tăișul din cuvânt.

Și n-o lăsa uitării… Știi
Nu-i om acela ce iubi
Și vrea să uite... E păcat…
Prea multe voi ați îndurat.

Iubește-o, chiar de te-o durea!
Pătrunde-o-n toată ființa sa
Și vei vedea că n-ai rămas
Însingurat și fără glas.

Veți fi, departe fi’nd, voi doi,
Trecând prin vânturi și prin ploi,
Iubind cum n-ați putut iubi
Și-a fi s-o regăsești, să știi…

Dar nu spera … c-o fi a ta...
Și de-ți spui “nu” – și de-ți spui “da”,
Ea poate-o fi. Sau poate nu.
Iubește-o. Și, mai mult, fii tu."

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!