fiului meu, Paul

Cand un copil
A luat soarele si- a dat dupa tine,
Ai cazut frant la marginea marii.
Mai tii minte?
Te-a lovit orizontul in tampla cu buza lui
Si-ai inceput sa plangi rosu
Suspinand ,
Si eu iti spuneam:
Stai cuminte,pui
Te dor genunchii putin,
I-ai zdrelit lovindu-te de corali,
Si-o scoica ti s-a prins in par.
Vezi?
Nici nu –ai simtit cand
De glezna ti s –a agatat o epava,
Si muzica apelor ti-a zapacit mintile,
Ti s-au infipt pestii in par, si de durere
Algele ti-au inverzit ochii
Mai albastri ca marea,
Si nici nu mai stii cum noaptea
Te-a invaluit cu lumina ei blanda.

Leganat de zborul pescarusilor ucisi de amintiri,
Ai inceput sa zambesti:
Nu-i asa mama ca lipsesc doua stele?
Ssst.......Taci puiule,
Dormi!