agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3090 .



Deșertul
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [roua ]

2003-09-30  |     | 



Vârtejul de praf al deșerturilor văzut de departe. Elitre invizibile verbalizează orice absență. Nopți fără sfârșit. Miraje. Șlepuri ale neputinței îi fac pe porumbei să vibreze în aerul alb al dimineții. Aerul și porumbeii se confundă. Mustrări traversează acest spațiu, descântând caravane trecătoare. O oază în depărtare nivelându-și zăpezile, măsoară în tăișul focului orice grăunță explodată, orice gestație care ar putea deveni cânt. Conștiința se mișcă, se expune în ciorchini. Miraje pentru cel însetat, revendicări de insecte sub urzeala palidă a mineralelor. O sevă trecătoare a chemat toate posibilitățile. Singur în mijlocul ei, beduinul. Gustă încă, între liniștea și grosimea burnusurilor, rădăcinile proaspete ale straturilor. Nemișcate și de neocolit: nisipuri și mica. Orice grăunte care implozează în miezul de foc al stelei. Mersul este măsură, gest potrivit, abandon al clipei. Dune se așază în fața vânturilor. Visăm aisberg-uri. Visăm alb. Îmaginăm la nesfâșit saline. Fosile neștiute execută desene ale căror urzeală este cale sau labirint – poate spre salvare. Cine poate să spună? Luptăm aici împotriva mării, a mișcării, a valurilor de cristale; priviri imperceptibile, înecate în cerurile lunii albe. Semnal al limitei extreme –
stârvul. Eroziune de neocolit, geyser plutonian, bulgăre pietrificat de angoasă. Grăunțele de energie dau semne. Delirăm încet ca și cum ne-am îneca. Ne reflectăm în puțuri imense, imaginare. Linii de forță magnetizează o căutare fără obiect. Stoluri de păsări indică Nordul. Crăpături și tăișuri de faleză au imprimat materiei pecețile ascuțite ale brazdelor lor minuscule. Pentru cine se găsește, este Anonimul, densitatea celui Fără-Nume, identitatea supremă sub zgura crustelor regale.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!