sunt fruct
al unei inspiratii
cazuta-n jos pe instalatii
ce poarta vinul
de cotnar
spre-un loc de care
n-am habar,
si habar nimeni n-a avut,
nimeni avea-va niciodata,
pe-o maneca de haina
de Voda lepadata
in crama veche
ascunsa sub cetate
cu gust amar si dulce -
de viata si de moarte.

sunt pagina nescrisa
de nici un toc de vreme,
o pana inmuiata
in sangele de lele,
o stea nerasarita
pe un cer in declin,
sunt fructul ce-i uitat
intr-un pahar cu vin.

o poezie sunt
mai veche ca oricare,
nascuta intr-un timp
fara de consolare
(aparand prea tarziu).