agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-10-21 | |
Rautacioaso, in amurgul nepriceperii mele,
Ti-am prins mana intinsa, acoperind-o cu nisip, aveam nevoie de scancetul rapid al degetelor tale, pe vremea aceea pretuiam furtunile si valurile care ne asteptau sa cadem, cu ochii holbati la principiile de suspendare a pescarusilor cu capetele suspendate de gramezi de antene ce captau pulsul marii. Vorbeam intruna cand ti-am pastrat mana umeda, neincapatoare, aveam nevoie sa construiesc Troia mea, din samburii ninsi in parul tau, din gandacii negri ai algelor zdrobite de perete, pe vremea aceea iti pretuiam furtunile, furiile originale, fara mult interludiu scenic, pareai timida, cand ocupai cel mai incomod scaun din sala, razratita, dadeai din picioarele goale, si plangeai in hohote dupa galetusa si lopatica, asa cum fac toti simpaticii, cand sunt surprinsi ca se sterg in nisip de mainile lor. Rautacioaso, in amurgul nepriceperii mele, Ti-am prins picioarele in siraguri de spuma, sarma ghimpata si saci de carton, miroseai a masline proaspete si a carburant, te-ai dat uitata, cerandu-mi o poza, nascocind o conversatie, sau pur si simplu, un motiv care sa-ti aminteasca de mine, inca mai apreciam felul, retras, cu care impingeai un imens cal de lemn pe plaja uda, un cal negru, cel care ne astepta sa cadem odata cu zidurile Troiei noastre.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate