agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-11-21 | | Înscris în bibliotecă de Sorin Olariu
Nu s-au mai vazut aproape
De vreo cincisprezece ani, De pe cand umblau la scoala: Ambele in Botosani. Anii trec pe nesimtite Cum trec visele si ele Si s-au intalnit pe strada Amandoua tinerele: -Nici nu stii ce bine-mi pare Scumpo, ca ne-am revazut... Sa ne povestim crampeie Si-amintiri despre trecut! Au vorbit de film, de Beatles, De artistii consacrati, Despre moda, despre blanuri Si apoi despre...barbati. -Ia sa-mi spui, iubita Cleo, Insa cu sinceritate, Cum petreceti, tu cu sotul Clipele de voluptate? -Spune-mi-o cu de-amanuntul Pentru ca prin jocul firii Stim deja ce inseamna aia Care-i baza omenirii... -Draga mea, Ionel m-adora Ma dezmiarda ca pe-un miel Si in ce priveste amorul Nu pot sa ma plang defel. Ma saruta cu pasiune Si sa nu spun mai departe, Dar isi face datoria Dupa cum scrie la carte! Dar tu, scumpa mea Ortansa, Ca te-ai maritat devreme, Cum te-mpaci cu-al tau, in visul Indragirilor supreme? -Drept vorbind, a spus Ortansa, N-am ce spune despre mine, Nu o duc rau cu iubirea Insa n-o duc nici prea bine. Si Vasile-al meu e tandru Insa are-o apatie Parca e si parca nu e Cum ar trebui sa fie. Dar cum nu-s din mamaliga Ca sa rabd si nopti si zile Eu m-am dus la doctor Staicu Si mi-a dat niste pastile. Ii pun una in mancare Fara nici o emotiune Si de-atuncea merge treaba Admirabil, o minune! Da-ntr-o zi cand stam la masa Nu stiu cum, dar lui Vasile Ca sa-i stimulez dorinta I-am pus doua-trei pastile. A mancat si deodata Fara urma de rusine A sarit in sus, salbatec Si s-a napustit la mine. A smuls toata-mbracamintea, Ce sa-ti spun, m-a facut praf... Nuda, ca pe Sofia Loren De la cinematograf! Ma strangea la piept cu sete De credeam ca-mi sparge coasta Si ma imbratisa naprasnic.... -Ei, si ce vezi rau in asta ? -Nu e rau! Din contra,-mi place! A raspuns Ortans senina, Insa noi, functionarii Luam masa la cantina!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate