agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 895 .



Esență
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [einstein ]

2003-12-04  |     | 




Esență

Tu ești unica mea fericire în lumea aceasta plină de neputință și mistere,
Tu ești soarele dimineții răsărind maiestuos și impozant deasupra orizontului
Tu ești micuța rândunică ce zboară ca o săgeată prin înaltele cerului sfere
Tu ești ghiocelul ce anunță revenirea primăverii, a vieții și a frumosului.

Eu sunt adâncul necuprins al mării, tăcut și întunecat în marea lui imensitate
Eu sunt norii grei de furtună veghind nemișcați sau prăbușindu-se asupra terestrului
Eu sunt un astru al nopții, o stea moartă călătorind, mereu cu propria ei singurătate
Eu sunt frigul abisului, nemișcarea cosmică, calmul etern al neînsuflețitului.

Privirea de foc și cea de gheață s-au întâlnit o clipă; între deznădejde și speranță
S-a născut atunci ceva mai presus de cer și de pământ, ceva mai presus de moarte sau viață
S-a născut porunca eului asupra trupului și a spiritului, numită dorință
S-a născut senzația, s-a născut sentimentul, s-a născut apoi iubirea mai presus de ființă.

Eu m-am oprit brusc, uimit că în lume mai există atâta puritate și frumusețe
Tu te-ai întors spre mine, mistic atrasă de profunzimea, intensitatea gândirii mele
Eu nu am știut ce să spun, să nu rup aura inimii tale plină de speranțe
Tu nu ai zis nimic, să nu rănești mai mult sufletu-mi obosit, să nu se piardă iar în stele.

Dar ochii noștri au vorbit cu mult mai mult decât se va putea vreodată spune în cuvinte
Prin ei a izvorât din inimile noastre legate clocotitorul gând al nemuririi,
Al izbânzii noastre împreună asupra vechilor a timpului așteptânde morminte;-
Ochii doar au putut licări de scânteia arzândă și înălțătoare a fericirii.

Ochii și clipa - lumină în timp;
Ruga și truda - nimicul în schimb;
Geniul și mintea - al morții greu nimb…

Pentru noi, clipa poate deveni eternitate-
Pentru noi, eternitatea poate trece ca o clipă…



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!