Ca sa ajung la tine in zori,
prin noapte am lasat batista ninsa,
sa iti adoarma pleoapa in culori,
ca razele de roua din pajistea intinsa.

Eu in genunchi ti-am dat sarutul,
cutremurat de o raceala ne-nteleasa,
si-asuns-am in uitare tot trecutul,
ciuruit sever, prin sita cea mai deasa.

Si-am pus tristetea pe o cruce,
cautata –n armonie pe un clopot de arama
am tavalit prin vis scanteia ce aduce
carnaval cu spectatorii care ne aclama.

Avida,in sete,ai luat chemarea
ce-aduce rima noptii-n rasarit,
ai spart tabloul ce usca culoarea
inceputului ,spre culme, pana-n asfintit.

Si-ai zgariat fara refren o noua gama
cand ai calcat mireasma florilor de mai.
Ai stropi pe urme, dar nu le iei in seama,
plangi poate dar n-ai nimic sa-mi dai.