agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-01-31 | | Înscris în bibliotecă de Catalina Stanescu
Mi-e dor de casă, dor de casa mea,
Mi-e dor de-o casă care nu exista, Mi-o-nchipui iar, cu-o bucurie trista, Cu cer în cer si-n gard cu-o fantanea. Ea nu se afla azi în nici un sat, O rezidesc din lacrimi si nestire, Mi-e dor de casa mea din amintire, Care-a plecat si ea, când am plecat. Batranii mei se afla în pereti, Sau vitele îi calca în copite, Mi-e dor de casa mea pe negandite, Mi-e dor de dorul fostei mele vieti. Baiatul meu zideste el, acum, Naluca-nlacrimatei sale case, Un pumn de var în zid si altu-n oase, Stau, el si casa, în acelasi fum. Si iata-l, pune mana pe pământ, Si nu se joaca, sta si se ridica, Si carnii mele i se face frica, In clipa când atat de-aproape-i sunt, Incat baiatul meu si-al nimanui, Iubindu-si fiul si uitandu-si tatal, Inca mi-e dor de casa mea, când iata-l, El mă zideste-ncet în casa lui. Si carnea mea, fiindu-i dor mereu De-o casa ca un fulgerat de apa, Tărână e si viata mea e groapa Langa-naltarea lujerului meu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate