Pierzanie.

Pierduta in confuzii dement ametitoare ,
desalata in ape purpurii amagitor fructoase
Tes o destramare lenta
A amintirii pierduta in dune de nisip african
arzand in ploi acide ce-i aduc pierzania...

In jocul asta nou de tabu-uri fistichii
In care nu-mi mai pierd latenta
Nu mai topesc lumanari din ceara
A vietii-n dunga purpurii...

In contul afirmarii mute de zori umbrita
Continutul armonic decedat
In slove buchisite-n suferinta
A inviat in aste vremuri dulci...

Amar arzande ma inchid
Cu drumurile-n veci uitate
Presoara amintiri calde
Peste oceanul patimilor perfide...

In azi in ieri si in maine
Candelabrul mintilor ascutite
Si a lacrimilor inclestate
Arde razand, tipand lubrefiind in fericire...

In mine suna si zambesc sclipiri
De viata pasareasca pe taramuri noi
In trecut ma scalda si-n prezent ma imbraca
Cu-aripi albe zburav-oi...

Pe taramuri noi imi voi lasa urmele
In nisipuri cald-arzande voi topi ghetari
De plumb durerea va sfinti
In lacasaul nou..iubirea..

Purtand un suflet usor plutind
In zari albastre de azur
Aurinduv-oi o armura de portelan
Sagalnic finind iubire muta..