agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-02-19 | | Înscris în bibliotecă de Mariana Cardas
Las chicas de Flores, tienen los ojos dulces, como las almendras azucaradas de la Confitería del Molino, y usan moños de seda que les liban las nalgas en un aleteo de mariposa. Las chicas de Flores, se pasean tomadas de los brazos, para transmitirse sus estremecimientos, y si alguien las mira en las pupilas, aprietan las piernas, de miedo de que el sexo se les caiga en la vereda. Al atardecer, todas ellas cuelgan sus pechos sin madurar del ramaje de hierro de los balcones, para que sus vestidos se empurpuren al sentirlas desnudas, y de noche, a remolque de sus mamás -empavesadas como fragatas- van a pasearse por la plaza, para que los hombres les eyaculen palabras al oído, y sus pezones fosforescentes, se enciendan y se apaguen como luciérnagas. Las chicas de Flores, viven en la angustia de que las nalgas se les pudran, como manzanas que se han dejado pasar, y el deseo de los hombres las sofoca tanto, que a veces quisieran desembarazarse de él como de un corsé, ya que no tienen el coraje de cortarse el cuerpo a pedacitos y arrojárselo, a todos los que pasan por la vereda.
OLIVERIO GIRONDO ("Veinte poemas para ser leídos en el tranvía") Fetele din Flores Fetele din Flores au ochii dulci, precum migdalele presărate cu zahăr de la cofetăria Molino, iar panglicile lor de mătase le biciuiesc coapsele ca fâlfâitul unor aripi de fluturi. Fetele din Flores se plimbă braț la braț pentru a-și împărtăși tulburarea și când cineva le privește drept în ochi ele își strâng picioarele de teamă că sexul le-ar cădea pe drum. Pe înserat, își desprind cu toatele sânii necopți din ramurile împletite ale balcoanelor de fier, pentru ca veștmintele, simțindu-le goliciunea, să devină purpurii, iar pe înnoptate obișnuiesc să se plimbe prin piață, împodobite ca niște fregate, pentru ca bărbații să le ejaculeze cuvinte fierbinți în ureche, în timp ce sfârcurile lor fosforescente se aprind și se sting precum licuricii. Fetele din Flores trăiesc cu teama că, întocmai merelor stafidite, coapsele li se vor veșteji, iar dorințele bărbaților le sufocă într-atât, încât ar dori să se desprindă din ele ca dintr-un corset, pentru că n-au curajul să-și ciopârțească trupul și să-l arunce bucăți, acelora care le taie drumul.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate