agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-04-08 | |
Doresc să trăiesc, dragul meu Fortunatus
într-un oraș, unde fluviul se trece pe sub poduri ca un braț sub poala unei rochii, unde naprasnic, în spasme cineva cîntă Chopin fără sa se sinchisească pe cineva. Acolo, există un teatru de operă, în care, același tenor interpretează seară de seară aria lui Mario în timp ce tiranul, în lojă, scrîșnește din dinți și murmură "Oaie proastă!" Mai există acolo un club pentru agenții de vapoare și un club fotbalistic. La lipsa adăugată a fumului ce nu vrea să mai iasă de pe hornuri, depărtat, voi putea limpede recunoaște că este duminică și-mi voi permite mult timp să tărăngănez lucrurile de la autobuz pînă peste cîmpuri chinuit de depresii. Voi drege o voce, de parcă n-ar fi a mea, ca o prelungire a membrelor dureroase și voi percepe doar în cap sunetul sfîrșit în acontouri de vocale. De la regulile vechi lăsate de Hammurapi au rămas în vigoare încă mahomedanele pedepse și amenzi. Acolo, există o bibliotecă și în sălile goale, voi răsfoi volume întregi și voi găsi prea multe virgule și despărțiri de cuvinte, prea multe arhaisme și obscenități, care se păstrează mereu în versuri sau proză. Acolo mai există o gară distrusă de război, ale carei fassade arată amuzant o scenă de dinainte de război. Acolo visezi palmieri în fereastra sălii de așteptare sau în cea de la aeroport ce mă fac să gîndesc la maimuțele pe care le văd zilnic trecînd pe lîngă mine. Și dacă iarna vine, dragul meu Fortunatus, jumătate din oraș se îmbracă gri după linii conservative ce-mi umplu sufletul de regrete și de doruri după galerii de artă , de muzee, unde tablouri celebre mai presus cele de Ingres și de David ce arată cumva maternal. La amurg, voi sta la fereastră, privind turmele de mașini urmate de zgomote inutile și de miros de benzină și voi privi Portalul de piatră al judecătoriei, care, nu știu de ce mai e judecătorie, stînd doar în slujba celor puternici.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate