Miroase a iarna.
Saracia imbratiseaza totul
In jurul lui.
Dezacordate -
Batai timide in geam.
Repezit, cu gesturi inghetate
Lasa musafirul
Sa se strecoare hoteste
In carca saraciei.
Vantul aspru il incalzeste-
Sangele-i fuge acum prin vine.
Incremeneste pe scaunul
Ros si deselat,
Cu pixul atarnand bleg
In coltul gurii.
Tigari nu mai sunt de ieri.
Cu mana uitata intr-un ciuf
Nepieptanat de zile,
Soarbe fara gand
Mirosul de scrum vechi -
El, saracia si vantul.
Sa mai vina si maine
Sa-l vada. Tot aici va fi,
Tot asa.
Ca nici maine n-or sosi
Cuvintele ce le-asteapta
Morfolind ideile.