podul palmei si toate degetele se plimba in insomnii
rationale stii sa spargi globuri de tacere invata-ma
sa imi port gura cu desavarsire sa inod maini si felinare
pe sirea spinarii se ofteaza prelung se strabat meridiane
apoi se ia mireasa in brate si se trece peste prag apare
apoi moartea cu sticluta de Chanel 5 Julieta se imbata
Romeo isi sterge lacrimile si tot teatrul trage o dusca
direct proportionala cu numarul de lacrimi curse peste
o bancnota de cinci mii transformata ulterior in lebada
e plina lumea de fire de par smulse la raceala s-au
impotmolit ventuzele teatrul devine doar un cor de tuse