Ne iubeam ca-n ziua Dintâi,
înveșmântați în ceața șoaptelor noastre.
Din când în când raze stinghere
ne luminau nuditatea.

Ca două lujere ne împleteam
mâinile.
Picioarele.
Răsuflările.
Ne mistuiam asemeni
țărmului mângâiat de maree.

Nu mai eram doua ființe.
Ci două secunde ce se iubeau.
Și dragostea lor zămisli Începutul.