sterg in treacat ochii florilor
de roua inghetata
acum trei vremuri
ca intr-o poezie cu versuri
nesfarsite
in lungimea irisului
adanc
privirii de iarna

in asteptarea unor timpuri simetrice
radacinile cresc spre cer
si ploua de la est la vest o ploaie
travesti

nimeni nu poate ghici
daca nu sunt de fapt
incercari de a fluidiza timpul
si diferentele
extremelor

cad flori din prapastii
spre zborul pasarilor
cu aripi multicolore
papagalii exerseaza un limbaj nebanuit de nimeni
sa mai traga de timp
spre inapoi
sa ascunda in culori
cuvintele care tradeaza

poate ca nimeni
nu va observa
greselile de ortografie
intr-o lume
atat de imperfecta

doar florile
au ramas fidele diminetii
dupa ploi de pene risipite
in disperarea
rostirii
cuvintului
cu masca de curcubeu