Se-aprinse un fir de cenușă
Din trupurile cazând in semitonuri
Tot mai violent, inghițind aerul
Flutură peste ceață o fâșie de femeie



Aud șoaptele violete ropotindu-mi oasele
Și-un chip frumos cu scalpul de-argint dezgolit
Căzut în visare
Þipătul unei femei al carei uter naște noaptea
Simt mâinile pipăind cu nemișcarea în sfârcul degetelor
Lanțurile translucide ale ziguratului
Se leagănă incă in balansul copiilor


Muzica se-ntinde aproape subțire...