agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-07-17 | | Înscris în bibliotecă de Nicole
Paznicul mi-a-nchis cavoul
Și-am rămas afară-n ploaie... Paznicul mi-a-nchis cavoul Și-am rămas să-mi plimb scheletul Pe sub sălciile ude, Ce mă cheamă Și se-ndoaie Să-mi sărute golul negru ce-mi plutește în orbite, Să-mi sărute alba frunte – Freuntea ce-mi știa secretul Aiurărilor trăite – Și să-mi șteargă de pe oase picăturile de ploaie... Paznicul mi-a-nchis cavoul și-am rămas în ploaie-afară. Și-am rămas să-mi plimb scheletul printre albele cavouri Unde-ai noștri dorm în paza lumânărilor de ceară – Și-am rămas să-mi plimb scheletul pe potecile pustii Și pe crucile de piatră să cetesc ce-au scris cei vii. Și-am cetit... Din depărtare, vântul mi-aducea ecouri Ne'nțelese, de orchestră Și de voci ce cânta-n cor – Cei ce-aveau să moartă mâine Beau în cinstea morților!... Vântul mi-aducea ecoul bucuriilor din lume Iar „regretele eterne” scrise-n josul unui nume Lăcrimau, Ducând în albul picăturilor de ploaie Aurul lipit pe cruce!... Printre albele cavouri Pe sub sălciile ude, Ce mă cheamă și se-ndoaie Să-mi sărute alba frunte, Rătăcesc de-atâta vreme – Paznicul mi-a-nchis cavoul Și-am rămas de-atunci afară!... Unde-i paznicul? Să vină, Să mă vadă, Să mă cheme, Să-mi deschidă iar cavoul Și s-adorm din nou în paza lumânărilor de ceară!...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate