Ma simt inconjurat de multe lacuri.
Nu stiu sa inot si nu gasesc tacere
in linistea-ntunericului din adancuri,
unde mai sta ascunsa tainica durere.

Se-aduna echitatile, surad iar norii,
votul universal ne baga-n boala,
este bezna, dar unii vad doar zorii
si inalta statui ieftine din smoala.

Taxe mai sunt, dar vor sa le stranga ametitii cu darul inutil al rostirii,
din cer arunca o prelegere natanga
ce ignora si ucide parfumul iubirii.

Adierea ia boala si-ti ofera un cuvant.
Am impartit mai mult decat am vrut,
ma doare anonima brazda de pamant,
iubitei i-am lasat doar ultimul sarut.

Cursurile de istorii zadarnic se amana,
trezirile curate prin valuri se anima.
Privirea lacrimii in ecouri sa ramana
prinsa de bucuria si iubirea anonima.