Perfectă este sfera
și nu zenitul ce o urcă.
Mai mult ca perfectul
sunt mai multe sfere,
sau poate... arlechinul ce le-aruncă.

Tot bârfind despre o sferă
te alerg pe cercul mare
și ne rupem în calote,
și în simțuri, tot polare.

Mi-amintesc de vremea
când erai o sferă,
în echilibru instabil,
sfidând și luna
și cetele cerești,
tu căutai într-una
ca să mă strivești.