Eclipsa de lună în mine se-afundă.
Din zări triste cad aripi arzând.
Un cântec de leagăn durerea-mi îngână -
Am vise, n-am stele. Și-aici, pe pământ,
Rămân cu brațele-mi întinse spre soare.
De veacuri întregi eu te caut în vis
Ori n-am știut că timpul peste vise-mi a nins.

Privirea ta îmi răscolește noaptea.
Am suflet, am aripi. Și dor mi-e de tine.
La prăpastia dintre vise te caut. Și marea
Ocheade-ți trimite, te ia de la mine,
Mă lasă cu mâna spre soare întinsă:
O rugă uitată, de noapte aprinsă.