Începând cu data de 12 iunie 2009, Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național(MCCPN) a organizat campania “Omul dărâmă locul” . Este o campanie menită să atragă atenția asupra patrimoniului construit din București, a caselor vechi care dau farmec unei străzi sau unei zone dintr-un oraș, chiar dacă nu sunt monumente istorice.
“Foarte multe case de patrimoniu nu avem. Avem zone construite în care sunt o groază de clădiri care fac parte din această memorie culturală a orașului și care, puse una lângă alta, îți oferă parfumul locului. Dacă ele sunt distruse una câte una, “Că nu contează, e o construcție dărăpănată”, la un moment dat constați că s-a distrus o zonă întreagă și în locul ei a apărut o altă stradă pe care nu o mai recunoști”, spune Andrei Găitănaru, consilier pe probleme de comunicare în MCCPN .

Campania a pornit de la faptul că societatea civilă a devenit extrem de pasivă. Ministerul a considerat că va face o presiune foarte mare asupra oficialităților dacă își asumă o campanie ca un semn de protest.
“E o campanie de schimbare a percepției asupra patrimoniului construit. Ideea ne-a venit, pentru că am constatat că există un anumit tip de pasivitate publică, lumea a uitat să protesteze și a uitat să își susțină punctul de vedere, a uitat că reprezentarea politică, inclusiv în parlament se construiește prin o prezență activă a societății civile. Nu poți pretinde unui parlamentar să te reprezinte cum trebuie dacă nu există un grup masiv de presiune în rândul societății civile care, la fiecare abatere a spațiului politic sau administrativ, semnalează și îl sancționează. Or, noi am uitat. Am uitat și să înțelegem de ce e important patrimoniul construit”, afirmă Găitănaru.

Pasivitatea publică nu se manifestă doar în refuzul de a protesta, ci și în refuzul de a dezbate. Vorbind despre workshopul “Bucureștiul și împrejurimile sale – cum le promovăm?”, care s-a desfășurat între 23-25 martie la Librăria Cărturești, Găitănaru se plânge că am pierdut cultura dezbaterii: “Pentru noi erau esențiale cele două zile de dezbateri. În prima zi a venit multă lume, în a doua zi mai puțină și în a treia zi, iarăși multă. Dar am primit foarte multe e-mailuri în care eram anunțat că persoanele respective vor veni în ultima zi, la concluzii. Or, acest lucru face vizibilă pierderea culturii dezbaterii în România, lumea vrea să fie prezentă la concluzii și nu vrea să fie parte integrantă a procesului de reglementare printr-un discurs critic a situației, nu vrea să se angajeze într-un efort de lămurire, ci vrea să o ia pe scurtătură și vrea să asiste la concluzii și, eventual, acolo să își exprime nemulțumirea”.

Totuși, o soluție pe care MCCPN a anticipat-o a fost implicarea personalităților. Oamenii au nevoie de modele, iar dacă personalitățile vieții culturale vorbesc în public despre ce ar trebui să facem și oferă direcții de urmat, sunt mai multe șanse de trezire a societății civile la viață. În această campanie a fost implicat violonistul Alexandru Tomescu. Pe data de 18 iunie el a participat la întreaga manifestație de protest. Întâi a mărșăluit cu lumânări de la Piața Universității până în Piața Romană, după care a susținut un concert la vioara Stradivarius în fața imobilului de pe str. Visarion nr. 8.
“La început credeam că nu vom fi decât 20-30 de persoane, însă în timpul marșului am sporit numeric, am împărțit fluturași și la Romană ne-am adunat aproximativ 300 de persoane. Cifra e impresionantă, căci acești oameni au arătat interes pentru muzica clasică; oamenii aceștia au stat o oră și jumătate în picioare, la un concert care e greu de receptat chiar și într-o sală de concerte”, explică Tomescu.

De ce Alexandru Tomescu? Andrei Găitănaru, organizatorul de la MCCPN, explică: “E o persoană foarte notorie în spațiul cultural și, aș spune, chiar în spațiu public, prin campaniile în care s-a implicat. Are o energie debordantă și o bucurie de a ajuta. E o persoană care își iubește orașul în care locuiește și care este extrem de afectat de distrugerile pe care le observă. Este un om de cultură și, în același timp, este un om generos. Nu știu dacă nu cumva a fi om de cultura și a fi generos sunt sinonime, dar știu că la el astea două funcționează de minune împreună, de unde și energia pe care o are de a oferi celorlalți”.

Oricum, sunt șanse foarte mari ca protestul cu vioara și cu arcușul al lui Tomescu să fie bine reținut și oamenii să fie sensibilizați de personalitatea artistului care susține cauza patrimoniului construit.

Campania “Omul distruge locul”este încă în desfășurare. Astazi, 2 iulie 2009, va avea loc la ora: 18.00, la Librăria Cărturești, str. Arthur Verona, nr. 13, București, dezbaterea si expoziția “Fabricat în România”, organizată de Asociația pentru Arheologie Industrială.

Oricum, din toamnă, Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național va începe o nouă campanie pentru a readuce pe agenda publică problema patrimoniului construit. “Actualul ministru al culturii si-a concentrat in buna masura mandatul pe efortul de protejare si de promovare a patrimoniului construit”, mai spune Găitănaru.