Un eseu foarte concludent despre interferențele și deosebirile dintre mediile noi și cele clasice, cu accent deosebit pe deosebirile dintre Internetul și ziaristica, a apărut în ziarul DIE WELT. Analiza profundă a fenomenului „ziar” nu trebuie să ne mire, autorul materialului fiind președintele consiliului de conducere a concernului Axel Springer Verlag care patronează mai multe ziare importante din Germania, Mathias Döpfner. Tocmai de aceea sunt chiar vederile domniei sale despre Internetul interesante, mai ales pentru cei ca noi, de pe poezie.ro. Într-un alineat Mathias Döpfner își exprimă părerea clar și concis: „Internetul este o spectaculoasă poveste de succes. Mai mult chiar, este un cosmos nou, care a transformat și va transforma societatea mai mult decât tehnica modernă de transport. Avionul a constituit prima treaptă a globalizării. A doua, cea decisivă, este Internetul. Fiecare informație este pentru oricine oricând peste tot disponibilă. Cu această măreață faptă radical-democratică globalizarea a devenit ireversibilă, exact ca un fenomen al naturii. Este cel mai mare proiect social, cea mai mare acțiune de reîmpărțire din istoria recentă: de la bogat la sărac, de la posesori de cunoștințe la dornici de cunoștințe, de la săturați la înfometați. Economiile consacrate își pierd know-how-ul și avantajul bunăstării în detrimentul națiunilor în dezvoltare, ca India, China sau Europa de Est. Acestea sunt provocările adevărate pentru Europa veche.” + + + + + + Este evident, trăim în era Internetului. Cine îl ignoră a rămas cel puțin cu un picior în trecut.

Politicianul Giyasetti Sayan (56), cetățean german de origine turcă, membru al partidului de stânga PDS și deputat în parlamentul Berlinului, a fost atacat și rănit de doi indivizi care, după toate probabilitățile, provin din scena neonazistă. „Fremdenhass – Ură împotriva străinilor”, și-a intitulat BILD AM SONNTAG articolul principal. Politicieni din diverse partide au cerut între timp o prezență mai fermă și mai multă vigilență din partea poliției germane. Această faptă – numai una dintr-o serie mai lungă – contrastează puternic cu lozinca sub care Germania organizează cmpionatul mondial de fotbal: „Die Welt zu Gast bei Freunden – Lumea oaspete la prieteni”. + + + + + + Totuși, cine trăiește aici, știe că această problemă nu se poate generaliza. Germania va fi și de azi încolo o țară în care străinii se pot simții în siguranță.

Aproape 400 de scriitori din 80 de țări s-au adunat la Berlin. Cine se ocupă cu viața literară știe ce înseamnă asta: își desfășoară actvitățile congresul PEN Internațional, cea mai mare organizație de scriitori din lume. Bineînțeles că foiletoanele de limba germană s-au ocupat în săptămâna aceasta intens cu lucrările și spectacolele congresului. DIE WELT s-a arătat curioasă deja înaintea deschiderii congresului, și anume dacă cauza Polonia va apare pe agenda de lucru a întrunirii, fiindcă „în această țară, care la ora actuală trăiește sub un guvern naționalist și fundamental-catolic, se pot observa deja îngrădiri a libertății cuvântului și discriminări de autori care aparțin unor minorități.” Tilman Krause, autorul articolului, scrie mai departe despre postul „Radio Maria” care „bombardează populația, în parte antisemită și homofobă, cu teoria că jidani, homosexuali (și, după situație, și nemții) ar fi ghinionul lor”. + + + + + + Așa e cu abcesele astea politice, ba sunt comuniste ba naționaliste.

Editura Suhrkamp din Frankfurt pe Main a editat un roman de M. Blecher, „Vernarbte Herzen” (Inimi cicatrizate). DIE ZEIT a publicat o recenzie foarte amplă în care se precizează: „A durat însă până în anul 1995, abia atunci a apărut „Vernarbte Herzen” în România. Faptul că în sfârșit apare și în germana se datorează înainte de toate lui Ernst Wichner care conduce sigur traducerea printre o frumusețe fragilă și o tristețe sentimentală.” Probabil că recenzentul s-a mirat de reeditarea târzie a acestui roman autobiografic în România, fiindcă Max L. Blecher este unul dintre puținii prozatori români de valoare universală, care în scurta sa viață (1909-1938) a scris patru cărți. Foiletonistul Georg Diez pare a fi foarte impresionat de această creație literară în care prozatorul „schimbă suferința sa cu literatura și plătește cu propria viață.” + + + + + + Traducerea germană are 221 de pagini și costă 14,80 €.

Alarmă în Bavaria. Pentru prima oară, după 170 de ani, un urs a pătruns pe teritoriul Germaniei, venind probabil din Austria. Starea de alarmă a fost declanșată din cauza foamei lui Bruno, cum mediile l-au botezat pe meșterul Petz, care a omorât deja o duzină de oi și găini. Totuși, se pare că siguranța națională nu este în primejdie, fiindcă vigilența politicienilor din München este demnă de toată lauda. Ministrul Mediului, domnul Werner Schnappauf, a dat vânătorilor printr-o directivă guvernamentală mână liberă pentru împușcarea lui Bruno. Dar chiar dacă ursul criminal va fi împușcat sau prins – deja se vorbește de o colaborare foarte necesară a vânătorilor de ambele părți a graniței austro-germane – primejdia rămâne, fiindcă unele ziare – tz din München a dedicat în ediția sa de vineri două pagini pline acestei probleme de importanță națională – relatează despre un al doilea urs care a fost văzut în zona alpină. Moritz pare a fi însă un amic ceva mai calm. Cabaretistul Django Asül, este pur și simplu consternat, fiindcă, după ultimele buletine informaționale, se pare că Bruno s-a întors în Austria. Cine este astfel tratat „trebuie să fie tare supărat pe Germany”, scrie columnistul lui DONAUKURIER, și „meșterul Petz (denumirea ursului din lumea basmelor) trebuie să se simtă prostit”. Un cititor al ziarului tz scrie într-o scrisoare: „Acest urs ne costă mult mai puțin decât ministrul nostru. Dacă ministrul are o problemă cu ursul, s-o rezolve personal cu acesta.” + + + + + + Dacă nu știe cum, i-aș recomanda să organizeze un seminar cu niște ciobani din Carpați.