Făra urmași, Carol I și Elisabeta vor rezolva problema moștenitorului tronului prin "pactul de familie", patronat de Wilhelm I, împăratul Germaniei, în mai 1881. Moștenitorul tronului a fost declarat nepotul lui Carol I, Ferdinand Victor Albert Meinrad, principe de Hohenzollern. Acesta se va căsători la 29 decembrie 1892/10 ianuarie 1893 cu Maria Alexandra Victoria de Saxa Coburg Gotha. În mai 1893 se deschide Guvernului un credit de 1.7000.000 lei pentru dărâmarea vechilor case domnești și construirea unui palat la Cotroceni. Cei doi principi s- au mutat la Cotroceni în martie 1896.
Din dorința principesei Maria, viitoarea regină, s- au făcut modificări la unele interioare. La sugestia lui Carol I, palatul va fi mărit prin noi construcții. Stilul neoromânesc, pe care Maria îl descoperă și pe care îl va iubi, va fi folosit de arhitectul Grigore Cerchez în construirea noii aripi a palatului, între 1913- 1915.
Carol I moare la Peleș, la 27 septembrie/10 octombrie 1914. Corpul său neînsuflețit a fost depus între 30 septembrie și 1 octombrie(13 și 14 octombrie) 1914 în marele salon de la Cotroceni. Regina Elisabeta va muri la scurt timp, în martie 1916, înainte ca România să intre în război. Ceremonia înmormântării a fost asemănătoare cu aceea a lui Carol I. Amândoi sunt înmormântați la Curtea de Argeș, unde este reînhumată și fetița lor, principesa Maria.
După moartea lui Carol I, la 11/24 octombrie 1914, Ferdinand a depus jurământul ca rege al României.
La 14/27 august 1916, în marele salon de recepție s- a desfășurat Consiliul de Coroană, luându- se decizia ieșirii României din neutralitate și intrării în război alături de Puterile Aliate, pentru înfăptuirea unității naționale. Regele a participat împreună cu moștenitorul tronului, Carol al II- lea.
Marile evenimente prin care a trecut România și in timpul domniei lui Ferdinand, înfrângerile și victoriile suferite pe câmpurile de luptă pentru întregirea neamului, bucuriile și necazurile familiei regale, nopțile chinuitoare de nesomn ale regelui, între înclinațiile sale firești de Principe german și îndatoririle sale de Rege român, toate acestea duc tot la Palatul Cotroceni- în marele salon de recepție.
Regele Ferdinand I, sub a cărui domnie s- a înfăptuit România Mare, moare la 19 iulie 1927, la Pelișor, între 21 și 23 iulie fiind depus la Cotroceni. Tot în marele salon, aproape de locul ce îl ocupa la vestitul Consiliu de Coroană în care s- a hotărât intrarea țării în război. Prin testamentul său, regele lasă "drept de folosință pe tot timpul vieții Majestății sale Regina, ca reședință, Palatul Cotroceni, cu drept de a se dispune după voința sa de mobilele aflate în acest Palat".
Regina Maria moare la 18 iulie 1938 la Pelișor, Sinaia. A fost depusă la Palatul Cotroceni, în aceeași sală ca și regele Ferdinand, între 21 și 23 iulie 1938.
Regii Carol al II- lea și Mihai I(1940- 1947) au folosit temporar ca reședință Palatul Cotoceni. După 1940, sub îndrumarea arhitecților Mario Stoppa, Nicolae Lupa, Ștefan Balș, Petre Antonescu și Horia Teodoru au fost făcute unele renovări. De asemenea, s- au întreprins lucrări de consolidare și restaurare a bisericii Cotroceni cu contribuția arhitecților M. Stoppa, Gr. Ionescu, V. Ștefănescu, Șt. Balș si P. Antonescu.


va urma