agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-02 | |
Diamantele nu sunt nimic altceva decât niște bucăți de cărbune care și-au dus misiunea până la capăt. Aceasta poate fi explicația cea mai potrivită pentru bogata activitate culturală ce se manifestă în Valea Jiului de la o vreme încoace. Astfel, tot felul de personalități mondene, interpreți de muzică de toate genurile, oameni politici sau vedete TV au înțeles că, dacă se vor diamante, trebuie să parcurgă metamorfoza succesului, atribuindu-și întâi stadiul de cărbune.
Deși târziu, vara a venit și pe meleagurile străbătute de Jiu, cu un val de evenimente mult așteptate atât de tineri, cât și de organizatorii care au scopuri care mai de care mai nobile: educarea maselor prin cultură, sporirea bunei dispoziții a populației, creșterea indicelui de optimism și a popularității (nu știu sigur) a dânșilor sau a caracterului democratic, ce ne va întâmpina de la 1 ianuarie 2007, odată cu intrarea in UE. Trist este că asta nu s-a întâmplat, decât pe alocuri, în 17 ani de încercări zadarnice, ale căror fundamente le stabileau vârfurile ierarhiei politice, imediat dupa Revoluție. În orice caz, cert este că acum se încearcă, macar, iar lumea se simte bine. Ar fi nedrept să susțin că vreunul din aceste evenimente a ieșit într-o lumină nefericită. Așadar, seria evenimentelor frumoase a fost deschisă de concertul Hi-Q, susținut la discoteca New Jambe prin colaborarea Liceului de Informatică, a reprezentanților săi-elevi, dar și profesori (prof. Resmeriță Lucian , dir. Sterca Georgeta). Cei trei membrii ai formației: Mihai, Florin și Nicoleta, au fost mai mult decât încântați de entuziasmul cu care au fost întâmpinați, declarând: „ ... vom mai veni cu drag de câte ori vom fi invitați. Atmosfera nu este cu nimic mai prejos de nivelul capitalei sau al marilor orașe...”. S-a cântat, s-a dansat, s-au făcut poze și s-au acordat autografe redacției ORATCUL-ui. Ce poate fi mai reușit decât atât? Ziua Copilului s-a sărbătorit și la Lupeni, prin bunăvoința Consiliului Local și Primăriei Municipiului Lupeni, unde manifestarea de pe scena din Parcul Copiilor a durat ore bune, în care publicul s-a dovedit a fi unul extrem de energic. Talente locale, descoperite de profesorii școlilor generale sau cei de la Clubul copiilor, dansuri și piese de teatru, culminând cu prestația trupei de succes Refflex, care a plecat așa cum a venit: „cu viteza luminii” – acesta ar fi rezumatul spectacolului în câteva cuvinte. Și ca vacanța să fie întâmpinată cum se cuvine (mai puțin de elevii claselor a XIIa), ziua de 24 a mai luminat puțin sufletele lupenenilor, în pofida vremii total nefavorabile. Scena însă a fost animată de oameni minunați, începând cu Mioara Velicu. După ce a tras o spaimă zdravănă că nu s-ar mai ține spectacolul,(după spusele lui Lupu Rednic, pus pe șotii și farse), interpreta venită tocmai de pe meleaguri moldovenești a jucat până i s-au desprins opincile (la propriu!), iar oamenii ascunși sub umbrele s-au molipsit de buna dispoziție. Nu e prima oară când doamna Mioara Velicu îi face pe ascultători să uite că ploua, tună și fulgeră, ea fiind foarte iubită de hunedoreni. Au urmat frumoșii soți Rednic, maramureșenii, din a căror corzi s-au auzit cântecele care au uimit o lume întreagă, în Valea Jiului fiind foarte mulți maramureșeni. Dar nu e nevoie să fii maramureșean să te prinzi în ,,Tropotita'' lui Lupu Rednic, picoarele aproape că ți-o iau razna. Și, ca un argument în plus adus muzicii prestate live, Cornelia Rednic s-a descurcat de minune si cu o coardă ruptă. E adevărat că aceeași spontaneitate a dovedit-o și Andreea Bălan când i s-a rupt breteaua de la push-up ... rămâne la latitudinea fiecăruia de a stabili valoarea.Spre bucuria mea, și nu numai, a fost prezent și domnul Gheorghe Turda, cu ale sale cântece patriotice pe care –Doamne!- cât le mai cântam la școală și pe la serbări de 1 decembrie, dar care îmi lipsesc atât de mult acum, în pornografia care plutește în societate, bine camuflată sub numele de modernism. Român până în măduva oaselor, întrebat de ce a ales muzica populară în locul operei (pentru că dânsul a terminat la Cluj clasa de Canto cu Nunta lui Figaro), a răspuns: „pentru că mai mult îmi place pălinca de la Săpânța decât berea lui Mozart!”. Din acest set de valori autentice nu putea lipsi Ciocârlia de la Râmnicu-Vâlcea – Maria Dragomiroiu, o prezență strălucitoare prin farmecul și modestia sa, în ciuda talentului inconfundabil, care a transmis publicului o gamă variantă de stări, de la melancolie la bună dispoziție. Manifestarea a fost încheiată de hunedoreanca Mariana Anghel, care a cântat de suflet momârlanilor, oamenilor originari din Valea Jiului. Perioada care urmează nu va fi deloc lipsită de astfel de manifestări: Zile ale orașelor, Toamna Lupeneană, Nedeile și altele. Toate acestea însă, într-o viitoare apariție din „Cultură, praf și cărbune”. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate