agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-03-02 | |
Personaje: Ileana și Ramona.
Acțiunea se petrece in dormitorul Ilenei. Ramona, prietena ei năvălește ca o furtună în dormitorul Ilenei cu nouțăți. - Ce ghinon, fată! Nenorocire curată! - Ce-i Ramona? - Ileana, ți-l aduci aminte pe Rudy Valentino? Tipul ăla înalt, brunet, suplu, de care m-am îndrăgostit luna trecută pe chat? Poetu’ dragă, ăla de scrie parodii. - Da, îl știu. - M-am întâlnit cu el, acu’ vreo două ore, în față la Eva. - Așa, și? - Ileana, m-am nenorocit, fată! Când am ieșit din magazin, chiar în fața ușii, am dat nas în nas cu Rudy. Cand m-a văzut, a rămas cu umerașul în gură, luase zâmbetul ăla de bondar în călduri. Nici nu mai vorbea, dragă, îmi arăta doar dinții și abia sufla. Doamne, ce gropițe drăgălașe face în obraji. Ha! îmi zic, e timpul să-l pun la rotisor. Zis și făcut! I-am zâmbit galeș, l-am aburit un pic și la sfârșit i-am trântit năvodul O, iartă-mă tu, sunt grăbită, te pup. Pa! Pa! Pa! I-am întors spatele și-am pornit repede spre Piața Victoriei cu el taram! taram! galop în spatele meu, ca tauru-n coridă. Ce-mi zic atunci, hai să mai râd un pic de el, că prea m-a fiert pe chat și la telefon. - Ramona, tot nu-nțeleg ce te-a supărat. - Stai că-ți zic! Ajung la Romană, el după mine, traversez eu, traversează și el, mă întorc la Universitate, se întoarce și el. Ce mai, mi se lipise de ceafă ca timbru de scrisoare. - Păi, la ce mini ai, ce să facă amărâtu’?! - Amărât? Care amărât, Ileana? Să vezi mai întâi ce s-a întâmplat și abia apoi să tragi concluziile. Când mă apropiam din nou de Eva, cât ai zice pește! am căzut. - Ce-ai făcut fată? - M-am întins cât sunt de lungă, așa, din senin. Nu știu cum, dar m-am pomenit cu nasul în asfalt… - Ei, se mai întâmplă. Și Rudy n-a sărit să te ajute? - Păi da’ cum! Bineînțeles că s-a repezit la mine. - Și? - Tu, Ileana! Tocmai azi, crede-mă, azi, prima oară în viața mea… Îți jur, Ileana, a fost prima oară… De fapt nici nu știu ce mi-a venit să fac asta… - Adică? - Am auzit eu pe la colege că-i atât de bine vara… fără… Înțelegi? Și apoi, mai fac și economie pe scumpetea asta. Ai văzut și tu cum s-a dus euro... Și m-a pus aghiuță să încerc tocmai azi, fată, tocmai azi când l-am întâlnit pe Rudy. De-atâta vreme îl pândesc și, când s-a ivit ocazia, uite ce mi s-a întâmplat. - Hai, Ramona, că exagerezi! N-o lua așa în tragic. Poate nici n-a observat... - Imposibil, Ileana. Cu fusta asta scurtă… și apoi din primăvară n-am mai ajuns la cosmetică… Gata, s-a terminat! Nici nu vreau să mai aud de Rudy. Nici pe chat nu mai intru. Ducă-se! - Ramona, din curiozitate fată, e într-adevăr atât de bine să mergi fără…? - Sublim, Ileana!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate