agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-03-21 | |
- Alo! Economistul-șef?!
- Nu! Dumnealui face bilanțul! - Te rog, drăguță, cheamă-l l-a telefon! - Așteptați o clipă,- răspunse Veronica, noua secretară a economistului-șef, și deschizând ușa bine căptușită de la cabinetul dumnealui, zise: - Ion Petrovici, sunteți chemat la telefon. - Las” s-aștepte! N-am timp! Trebuie să verific niște cifre cu economistul-șef de la sucursala „Încălță…minte”! N-am, n-am timp! E sfârșitul lumii, tfu-tfu… lunii! Veronica ieși în anticameră. - Alo! Dumnealui vorbește la alt telefon! - Cheamă-l imediat! Spune-i că-l deranjează Direcția centrală! Să lase pălăvrăgeala, că „arde” planul!- se auzi de la celălalt capăt de fir. - Ion Petrovici,- reveni Veronica.- Vă cheamă Direcția centrală. Urgent! Șeful aruncă receptorul pe masă și ieși în anticameră. - Alo! Vă ascult! Alo!.. Ce naiba, s-a întrerupt legătura?! – făcu nedumerit Ion Petrovici, întorcându-se în birou. Veronica vru să pună receptorul în furcă, dar, când colo, auzi: - Vine dumnealui azi sau nu vine?! - Dumnealui a venit, dar nu i-a răspuns nimeni, își curăța obrazul Veronica. - Am fost chemat și eu la alt telefon, de aceea nu răspundeam. Invită-l, te rog, încă odată. Mai repede! Veronica alergă într-un suflet: - Ion Petrovici! Din nou telefonul… Șeful, înfuriat, trânti receptorul, se ridică de pe scaun și intră în anticameră: - Alo! Vă ascult! Alo!.. Veronica, dacă mai sună, dă-i numărul meu direct! Care, mama dracului, își face de cap?! Telefonează. Și-apoi tace, măgarul. Ion Petrovici reveni în birou și culese numărul întreprinderii cu pricina. - Pot să vorbesc, la urma urmei, cu economistul-șef?!- se răsti dumnealui, enervat la culme. - Dumnealui e la numărul… - Care?! Păi, acesta e telefonul meu! Dă-mi-l pe al dumnealui, domnișoară! - Dacă acesta e al dumnealui. - Destul! Ajunge cât ne-ați tras pe sfoară! Ați dat planul de râpă și acum vreți să ieșiți basma curată!- bombardă Ion Petrovici receptorul cu o serie de cuvinte-fulger.- Las” că vin eu acuși la voi! Las” că vă găsesc eu ac de cojoc! Zvârlind receptorul cât colo, Ion Petrovici smuci ușa biroului și porni spre ieșire, dar în anticameră dădu cu ochii de Veronica. Aceea, buimacă, cu ochii în lacrimi, făcea în grabă ordine în încăpere. - Ce te-a apucat?! - Nu știu ce șef mare vine la noi cu controlul. Vine să ne găsească ac de cojoc! - Cine?! Când?! De unde ai aflat?!- păli la față Ion Petrovici. - Chiar acum a telefonat. Cum mai striga! Peste câteva secunde, după ce se dezmetici, șeful găsi, ca totdeauna, vinovatul. - Vera! E timpul să-mi cunoști vocea și la telefon! Subalterna, rușinată, aplecă capul, iar Ion Petrovici, intrând în cabinet, culese atent numărul economistului-șef de la sucursala „Încălță…minte”. Abia acum și-a dat sama dumnealui că a greșit numărul și vorbea la telefon cu noua sa secretară. (Săptămânalul „Literatura și arta” nr. 18 din 1 mai 1980)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate