La "Cine ești?" raspunsul e intotdeauna altundeva decat in simplul " sunt o femeie"
in iunie dau licența in jurnalism și științele comunicarii publicitate, intre timp studiez și sociologia.
Imi place sa joc puzzle probabil pentru ca e un fel de antonim al daramarii, nu m-am gandit pana acum.
Tu, deci, ești Rameau, inginer de avioane, meșter de cuvinte, "caruia nu i se intampla nimic"
Important este acum ca locuiesc langa o padure - dimineata ma trezesc cu ochii la o coama verde - din pat nu vad decat padurea, daca ma ridic și merg spre balcon vad și hainele pe care le-am pus la uscat in seara dinainte și blocul de vis-a-vis cu vecinul pensionar care iese in geam la aceeasi ora și se uita incruntat la mine de parca i-aș incalca teritoriul (i-am facut cu mana intr-o dimineata, dar mi-a intors spatele suveran si s-a dus inauntru) un alt vecin care iși goleste tacticos scrumierele din mașina in tufe, cateva gospodine care ies (atat de devreme) la plaja pe fașia de iarba dintre parcare și copaci.
De obicei amăn cat pot momentul cand verdele din geam se transforma intr-o padurice cu faima de loc periculos la marginea orasului, unde baieții de cartier iși scot gagicile la o "poșta" .
Eu l-aș admite cel mult pe "te iubesc in clipa asta", daca ar trebui vreodata sa fac o concesie ideii de veșnicie.
E de-a dreptul pervers ca propriile sentimente ne pot copleși intr-atat incat sa uitam ca am mai fost acolo, ca am mai crezut in alt "totdeauna" - nu cred ca oamenii sunt mincinosi cand iși fac juraminte, sunt doar uituci.
Ma simt jenata cand aud "totdeauna" - ca atunci cand un adolescent hiperentuziast face o gafa imensa in public iar tu te simti penibil pentru el și pentru tine, care ai fost candva la fel sau pentru ca nu ai avut niciodata avantul sa fii la fel.
"Niciodata", in schimb, e trist.
Iar "uneori" e minor, nu? mare dilema.
Etern e transcedental. Imi zice unul: am sa te iubesc "etern" și chiar și dupa . Cum adica dupa etern?
Cit dureaza eternul? Noroc ca astazi sunt 25 de grade afara, steagurile ros-galben-albastre stau bine, in sfarșit, printre atatea altele, vor fi concerte in oras, nu m-am putut abtine sa nu imprumut un volum
Borges de la biblioteca (nici nu știu de cate ori mi-am promis sa-mi interzic literatura) și intre doua intalniri, tot o sa ma asez pe o banca in parc.
Ca sa vezi! motto-ul cu care incepe "Nemuritorul" zice "all novelty is but oblivion"
Vrei sa-ți ghicesc in carte domnule Rameau?