Am luat bidonul de apa si am iesit afara, urmat la scurt timp de Monica, care cu iscusinta de gospodina freca cu stasnicie tigirile de tabla, comandandu-mi din cand in cand:
- Hai, mai toarna apa.
-Mai cu economie ca nu mai ramane nimic si pentru altii.
Deja afara se intunecase iar cerul incepuse sa se tintuiasca cu stele. In feeria crepusculara totul parea o lume de basm, iar departarile iti ascutea fantezia. De aceea este frumos muntele, iti da dreptul deplin de visare, de apartenenta in lumea ireala. Priveam panorama ce se intindea pana hat departe in dreapta, la stanga, in spate si inapoi, haturile celor doua provincii romanesti, Ardealul si Muntenia,si o liniste desavirsita punea stapanire pe tine cand priveai luminile domestice ce razbateau din satele ce le ghiceai la poale ca un roi de licurici in noapte. Deodata o clipire ca de blitz strafulgera dinspre Fagarasi si dupa cateva secunde zgomotul surd si indepartat al tunetului.
-Cred ca la noapte o sa avem putina ploaie, ar trebui sa mai bagam niste lemne inauntru,sa nu le ude. Uite ia bidonul si du-l inauntru si vin eu cu lemnele.
Monica a luat bidonul si a intrat in timp ce eu imi incarcam bratul cu lemne ma rugam providentei ca furtuna ce se pornise in Fagarasi sa se abata si asupra Pietrei, astfel imi simplifica obligatia de a respecta traseul.Dar de fapt, nu era un traseu riguros stabilit- gindeam eu- cand am plecat din Rucar pana la drumul Sirnii, nici macar nu stiam unde mergem, eram pregatiti pentru trei patru zile de hoinareala montana, si abia la bufetul de la drumul Sirnii ne-am hotarat sa coboram prin Magura spre Zarnesti si apoi sa urcam prin Poiana Zanoagii pe Piatra, la cabana Curmatura. Seara la cabana am facut traseul propiuzis. Cu gandul acesta am intrat si eu in refugiu cu lemnele,le-am asezat langa soba si m-am intors catre Mihai, care inca mai robotea pe la rucsacuri:
-Cam slaba miscare mai flacau, ce, te-a obosit deja drumul?
-Ce, asta a fost drum? Sa fi vazut anul trecut pe Bucegi cand am fost cu gru....
-Lasa, ma,amintirile, asta a fost cand erai mai tanar cu un an, acum isi cam spun cuvintul urmarile exceselor studentsti.
-Ete, cine vorbeste.
-Vorbesc ma, atata vreme cand nu ma plang, si execut intocmai si la termen obligatiile grupului....
-Subscriu si eu, se auzi vocea Monicai din spatele meu.
-Ei, mai ai ceva de comentat?
-La complotul vostru ma supun.
Simteam cum incordarea incepe sa dispara si eram decis sa continui mai cu seama simtind ca si Monica a sesizat jocul meu, asa ca am continuat:
-Care complot, ma, pricinosule, daca santem majoritari consideri ca te-a sapat cineva in conceptii?
-In ce sa ma sape?
-In conceptii,car....
-Nu stiam ca si astea se prasesc.
-De multe ori da, am zis intrand in jocul lui.