Dragă Sfinția Ta,

Nu știu dacă de la ultima noastră corespondență Sfinției Tale i s-a mai întărit vreo măsură sau nu, dar mie, de atunci, mi-a stat capul numai la măsuri, în special la cele gata întărite!
De aceea m-am gândit că ar fi bine să mă mai ușurez din când în când în fața Sfinției Tale, c-așa mă împinge de tare și de des păcatul pe la spate, de-am nimerit iar ca Ieremia cu oiștea în gardul bisericii.
Și tocmai mă pregăteam să-l sar, când am observat cât de frumos e vopsit pe dinafară, de nici nu se mai vede leopardul ăla lătrător din curte.
Că era, Doamne, iartă-mă, cât pe-aici să-l confund cu dascălul, care e la fel de galben și pătat la față. Dar nu m-am lămurit încă, dacă sunt amândoi tenori, sau nu…
Revenind la cele sfinte, mai întâi aș vrea să fac un pomelnic pentru sănătatea șefului de scară, pe care de-o vreme îl cam scurmă dracu și-a căpătat apucături de violator în serie, că de când a fost ales, ne ia la regulat pe toți din scară, când pe unul, când pe altul.
Acum câteva săptămâni l-a pus dracu, Doamne, iartă-mă, să aibă niscai gânduri sexuale necurate legate și de persoana mea. Auzi la el, să mă reguleze cu mătura! Ca să vezi, Sfinția Ta, ce chestii perverse le trec unora prin cap:
Cică, să-mi mai mătur, din când în când, în fața ușii!
Adevărul este că aș fi măturat eu toată scara cu el, ceea ce i-am și spus păcătosului, care, în loc să-mi mulțumească pentru intenția atât de generoasă de a face un bine întregii scări, m-a dat în judecată, pe motiv de ultraj împotriva autorității blocului! Da’ ce, blocul nostru era blocul NATO?!
Așa că, primind citația, m-am dus la ușa lui și m-am dezbrăcat, Sfinția Ta, da’ de tot m-am dezbrăcat…de caracter și i-am împins chiar acolo o sfântă de bătaie, că doar, nu-i așa, bătaia e ruptă din Rai, și sfântă pe deasupra!
Așa-i trebuie, dacă s-a pus cu dracu!
În plus, să i se mai întărească și credința că nu tot ce zboară, se mănâncă și tot ce mătură, se regulează!
Pesemne, totuși, că i-am plăcut atât de mult dezbrăcată și-a vrut să-l mai vadă odată pe dracul gol, încât păcătosul a venit acum două zile iar la ușa mea, sub motiv că trebuie să-mi verifice apometrele, să vadă el cu ochii lui miopi dacă li se învârt rotițele când curge apa!
În momentul acela au început să mi se învârtă și mie rotițele și lumea odată cu ele, încât apele curgeau gârlă pe mine, așa că, Sfinția Ta, de data asta, s-a lăsat cu vărsare de sânge și cu costuri suplimentare la întreținere.
Dar cum eu am deja prea mult în vene, de sânge l-am umplut doar pe el! Ar fi trebuit să spună bogdaproste dar, ți-ai găsit!
Dovada vie că facerea de bine…parcă-i scrisă de Moise!
Nu mai pomenesc de nevastă-sa, bat-o Dumnezeu s-o bată, care-a umplut scara cu minciuna că i-aș fi scos bărbatului ei trei dinți!
Total neadevărat, după plecarea lui la spital, n-am găsit decât unul și-acela cariat!
Păi, chiar trei să fi fost, cine-ți mai scoate azi dinții fără niciun ban?!
Poate doar minerii, dar cu criza asta cred că nici ei n-ar mai face-o gratuit…
În orice caz, de-atunci și el și ea mă privesc de parcă l-ar vedea pe dracu.
Chiar am convingerea că îl caută!
În concluzie, mă gândesc serios să-ți propun, Sfinția Ta, să mă angajezi epitrop.
Așa ți-aș mai băga în draci pitecantropii din Parohie, c-ar merge treaba unsă! Altfel, să-i ferească Dumnezeu, da’ i-ar lua mama dracului!
Nu mi-ar displace nici postul de trezorier, pentru că, știi matale mai bine, da’ banu-i ochiul dracului, iar eu una-două i-aș scoate necuratului ochii din casierie!
Păi, ce, să vadă el ce faci Sfinția Ta cu darul drept credincioșilor?!
Da’ nici dreptcredincioșii nu-i bine să vadă ce faci mata cu lucrul dracului…
Vorba aia, în zilele noastre, în cine dracu, Doamne, iartă-mă, să mai ai încredere ?!
Că până la Dumnezeu, ne mănâncă sfinții, iar până la sfinți, ne mănânci Sfinția Ta, coliva!
Să ne ferească Dumnezeu!

Cu multă evlavie,
mătră[email protected]