agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-09-15 | | A fi sau a nu fi documentat… A deplasa ușor pumnalul către scriitorul care-ți place, sau a-ți face singur seppuku. Iată întrebarea. A găsi magia scrierii prin documentarul propriului trup, expunându-l torturat prin piețe, sau a te ascunde ca omul invizibil și fără însușiri musilian. Este un câine jegos în fața porții mele din Medeea. S-a pripășit. Pe lângă linia ferată. Câinele ceferiștilor. Al mecanicilor de locomotivă. Are memoria figurilor ce-i aruncă o bucată de pâine, ceva... Eu l-am chemat Hamlet. Este contemplativ. Artist. Ham! Ham! Let’s go! Câinele a devenit, într-un mod impardonabil de normal, un alter ego al scriitorului. Gellu Naum îl analizează prin metoda onirică suprarealistă vocea de prieten, umană până în măduva șirei spinării și mai ales a cozii cordiale. Mădălin Roșioru, în cartea sa de proză scurtă autobiografică “Liber superbus” (2003), îl alege pe câinele maidanez drept confident, Mefistofel, bunul sălbatic (de la Daniel Defoe, din iluminismul englezesc). Ce să mai facem după atâtea exemple ilustre de coborâri cu lopățica și punga în stradă? Înființăm rapid un site literar în care comentatorii propriilor scrieri să fie buldogi, dogi argentinieni, dobermani, mopși, șoricari, dalmațieni, bichoni maltezi, ogari afgani, ciobănești mioritici. Ca să se trezească Hamleții și să iubească din nou Ofeliile! Adică noi, stăpânii universului și materialul salivar al comentatorilor-dulăi. Pe bune, comentatorii de pe Agonia.ro, Ro.Literatura, Hypera, Club literar ș.a.m.d. seamănă tot mai mult, de la o vreme cu toate rasele canine ce-și apără rânjind din colți și flegmuind abundent teritoriile virtuale. Hamleți peste Hamleți, punctaje peste punctaje, amiciții peste inamiciții și ostracizări fără drept de apel. Unul scrie, altul linge. Unul latră, o sută schelălăie după el. Unul mușcă la punctul sensibil, iar haita îl devorează. Pe aici nu se trece! E strada noastră... Ia du-te de-aici, străine. Poftim un tatuaj, ca să te stigmatizeze. Þi-l dăm așa, în joacă, că la noi cultura a ajuns o adevărată junglă, nu știai?...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate