agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-01-11 | |
Nu era un norocos. ..
Credea ca norocul e scuza prostilor, si doar prostii cred in noroc. El cu siguranta nu era un prost. Stia ca viata e grea si plina de nedreptati. Desi avea doar 15 ani, nu de putine ori ii simtise gustul amar. Credea ca problemele sunt date oamenilor puternici, care pot sa le rezolve singuri. Pina la urma asta era, un singuratic! Plimbarile nocturne, de unul singur il ajutau sa se relaxeze. Ii placea sa discuta in voie cu unica persoana care parea mai mereu sa-l inteleaga. Asta il ajuta sa uita de toti... de toate. In una din escapadele sale a dat nas in nas cu un afis: "Cea mai mare clavazatoare ..." Observa ca lipseste "r-ul" "E clarvazatoare si nu clavazatoare" isi spuse, restul nu se obosi sa mai citeasca. Contrar principiilor sale intrase inauntru. Era o rulota, o rulota murdara, plina de maruntisuri sclipitoare care pareau sa-l orbeasca. In aer plutea un miros ciudat, un miros de ... Prostie. "Prostie" era primul lucra care ii venise in minte, cu toate astea era un spray ieftin, in cabinetul directorului mirosea la fel. Oare era si el clarvazator? Pasi atent spre iesire, nu dorea sa atinga nimic. -Unde pleci tinere? -Ii spionezi pe toti cei care-ti pasesc pragul? -Nu spionez pe nimeni, eu ... observ. -Te las sa observi in pace, eu plec. -Nu pleci nicaieri tinere Disperat! Cuvintul asta ii parea atit de familiar! Cu toate aste de unde stie? Poate ghicise? Ba nu se joaca cu mintea ta! -Nu ma cunosti! -Ba te cunosc tinere Disperat -Nu-mi mai spune asa! Asta nu e numele meu! -Dar care e numele tau ? -Nu conteaza, nimic nu conteaza. Nu pretide ca ma stii! -Dar te cunosc Tinere Disperat, te cunosc... Iti place intunericul, gindesti mai bine pe intuneric. Iti place singuratatea. Esti indecis, nu stii incotro s-o apuci. Esti indragostit- poti sa negi asta cit vrei, dar o simti. Insa tu nu o poti avea.Voi doi apartineti unei lumi diferite. Ce simti tu nu e real, nu poti fi indragostit de o imagine. E trist dar asta e realitatea. Ai doua posibilitati, fie continui sa nutresti pasiunea asta ciudata, fie o nimicesti de la radacina, inainte ca ea sa te nimiceasca pe tine. Simti ca aici nu e locul tau, ai da orice ca sa dai timpul inapoi, dar nu poti... Tu esti altfel, iar ce e diferit tinde sa displaca. Nu esti apreciat pentru ceea ce posezi, dar o sa vina timpul cind toate astea se vor schimba. Iar acum pleaca tinere Disperat, pleaca si ia aminte... Fugea, fugea - nu se simtea in siguranta. "Ia aminte Tinere Disperat" Oare ce vrea sa insemne asta?! Va urma. Sper..
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate