agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-04-10 | |
A plouat două ore, optsprezece minute și patruzecișitrei de secunde. Și încă mai plouă.
A plouat și ieri. Tot așa. Pe străzile din centrul orașului nu era nimeni de văzut, dar oamenii tot așteptau, crezând că o să apară cineva. Doamna care vindea porțelanuri cânta ceva din Jethro Tull, asta până când a ajuns la strofa a doua, iar poliția a amendat-o, spunând că încă nu e vineri și nu e nimeni care să-i elibereze autorizația corespunzătoare, pe care, chiar dacă ar avea-o, nu i-ar folosi la nimic, întrucât vine weekend-ul și, în general, lumea pleacă din localitate și se uită la meci. Într-un pasaj pietonal, o cioară într-un picior ciugulește dintr-un perete roz. Așa perete roz nu am văzut niciodată până acum, dar nici ciori într-un picior nu cred să existe. Pe măsură ce peretele era ciugulit, cioara rămase și fără celălalt picior, după care își luă zborul și se prăbuși peste o căruță cu lemne vii, care luă foc. Pe jumătate arsă, cioara își luă zborul, jurând că se va întoarce într-o bună zi și va încerca să afle mai multe despre cele întâmplate. Din celălalt sens de mers, se apropie o femeie, asemenea tuturor celorlalte femei care veneau din aceeași direcție, astfel că trecu neobservată. Acest lucru o sperie destul de tare și o făcu să o ia la fugă. În urma ei, se putea vedea o fustă a cărei parte de jos era din dantelă albă și a cărei parte de sus lipsea cu desăvârșire. Femeii părea să nu îi pese, astfel că după ce trecu de primul semafor, deveni o prelungire inutilă a dantelei și se urcă într-un autobuz aflat în plin repaos. Pe bangheta din spate se aflau patru bărbați. Unul dintre ei coborâse cu o stație în urmă, iar ceilalți trei își dădură seama că autobuzul repoza într-o direcție greșită, astfel încât se mutară pe bangheta din față, ceea ce fu de natură să mai îndrepte puțin lucrurile. În felul acesta, femeia apăru total dezbrăcată, ceea ce, în semn de respect, obligă restul călătorilor să adopte aceeași atitudine, în pofida faptului că acesta era un autobuz pentru nudiști. Șoferul anunță o întârziere de douăsprezece secunde, dar asta numai dacă ploaia avea să continue, în caz contrar apa fiind încă destul de mică pentru a practica un pescuit în limitele legii. Cei trei bărbați protestară cu un semiton mai jos decât femeia care se arătă de acord, astfel că ploaia își văzu în continuare de treabă. Bangheta din față fu rapid acoperită de stropi mari de apă și cei trei bărbați își cedară locul, preferând să stea cu rândul în compartimentul rezervat nefumătorilor. Acolo îi aștepta cioara pe jumătate arsă, care fu de acord să îi primească, mai cu seamă că cei trei se oferiră să îi cedeze câte un picior, contra unui preț pe care aceasta oricum nu îl putea plăti, astfel că, neavând încotro, trebui să se adapteze destul de repede la mersul în trei picioare, lucru cu atât mai greu cu cât ploaia părea că tocmai se oprise.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate