agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1373 .



Unchiul Fedea din Fedorivna (1)
proză [ ]
Poznașul
Colecţia: texte umoristice

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [mihaylo ]

2010-08-07  |     | 



Om mai șugubăț, mai snovelnic și... câteodată, mai hâtru decât unchiul Fedea nu găseai în toată Fedorivna.
Cât era ziulica de mare, unchiul Fedea se ținea numai și numai de șotii, de farse, de tot felul de ghidușii și boroboațe. Iar când îi reușea câte o năzbâtie, era din cale-afară de bucuros. Nu-și mai încăpea în piele de bucurie.
Însă dintre toate bazaconiile pe care le făcea, cel mai mult și mai mult îi plăcea unchieșului să sperie femeile care se duceau în pădure să culeagă hribe și zmeură. Ascuns pe după câte o răgălie, unchiul Fedea călca cu trosnet peste crengile uscate și mormăia taman ca un urs. Când muierile o rupeau la fugă bocind și țipând ca din gură de șarpe, el ieșea din ascunzătoare și striga în urma lor:
– Unde fugiți mă-ă-ăi!... Nu vă temeți că nu-i nici un urs, sunt eu unchiul Fedea!...
Femeile se întorceau blestemându-l pe unchieș de ți se ridica părul măciucă auzindu-le, iar lui nici că-i păsa – se tăvălea pe jos ținându-se de burtă de atâta râs.

* * *

De multe ori, încercând să-i păcălească pe alții se păcălea singur.
Astfel, odată întâlni la cârciuma satului un om din satul vecin. Fericit că are cui să tragă o păcălitură pe cinste, se apropie de acesta și îi propuse:
– Măi vomule bun, dacă ghicești cum o cheamă pe Măria me’ eu îți fac cinste cu două halbe de bere, de nu ghicești, dai tu una... No ce zici batem palma?...
– Batem! – zâmbi necunoscutul.
– No, atunci zi!
– Maria!
– Măi, măi, bată-te norocu’ să te bată!.. De unde dracu’ îmi cunoști muierea? –
se minună unchiul Fedea, dar îl cinsti pe om cu două halbe.

* * *

Altădată, întâlnindu-l pe Petrea Ghioagă, din celălalt capăt al Fedorivnei îi spuse bucuros:
– Măi Petrea, dacă tu ghicești câți purcei mi-o fătat scroafa... eu ți-i dau pe toți nouă!
– Nouă! – răspunse Petrea zâmbind.
– Măi, măi Petrea, tu ai aflat de la careva că mi-a fătat măscuroaia nouă purcei și ai vrut să mă jecmănești luate-ar dracu’ că hain mai ești la suflet măi Petreo!

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!