În cadrul excursiei efectuate între 6 și 13 aprilie 2007 în Þara Sfântă, am avut ca obiectiv, printre altele, să particip alături de diaspora română din Ierusalim la sărbătoarea Sfântului Paști, dar, ca un bonus, și spre plăcuta surpriză a întregului grup de pelerini din care am făcut parte, am descoperit unele datini legate de Paștele Evreiesc, care s-a întins pe o perioadă de opt zile, începând cu data de 3 aprilie.
De la un tânăr arab creștin trilingv (vorbea fluent arabă, ivrit și engleză) – chelner la restaurantul hotelului, am aflat denumirile unor sărbători importante ținute în Israel, așa cum le știa el: "Roș ha Șana" - Anul Nou, "Iom Kipur" - Ziua Iertării (de către Dumnezeu a păcatelor credincioșilor iudaici), "Sukot" – Corturile, Tarabele sau Sărbătoarea Recoltei, "Simhat Tora" – Bucuria Torei (în a opta zi a Sărbătorii Recoltei), "Hanukka" – Hanuca sau Sărbătoarea Luminii, "Tu bi Șvat" – 15 (a lunii) Șvat sau Anul Nou al Arborilor, "Purim" - Purim, "Pesah" – Paștele, Sărbătoarea Azimilor sau Sărbătorea Eliberării (din robia Egiptului faraonic), "Iom ha Șoa" – Ziua Holocaustului, "Iom ha Ațmaut" – Ziua Independenței, "Șavuot" – Șavuot sau Sărbătoarea Primelor Fructe, "Tișa be Av" – 9 (a lunii) Av. Același tânăr enciclopedist a mai venit cu unele preicizări:
- În aproape fiecare lună există câte una sau mai multe sărbători, după cum urmează: în tișri – "Roș ha Șana", "Iom Kipur", "Sukot" și "Simhat Tora", în kislev – "Hanukka", în șvat - "Tu bi Șvat", în adar - "Purim", în nissan – "Pesah" și "Iom ha Șoa", în eiar - "Iom ha Ațmaut", în sivan - "Șavuot" și în av - "Tișa be Av".
- La bufetul suedez nu am găsit pâine.
- Luați "mața", cum se numește azima utilizată în perioada Sărbătorii Eliberării, în amintirea faptului că în graba plecării din Egiptul antic, s-a luat numai plămădeala nedospită. De aceea, în engleză nu se utilizează pentru "Pesah" termenul "Easter", ci "Passover". În perioada Paștelui evreiesc, pâinea va lipsi din restaurant, precum și orice produs din aluat dospit.
- Nu este o problemă, mie și soției ne place "mața".
Făceam siesta într-un fotoliu din holul hotelului. O agitație continuă de lume pestriță. Cei mai mulți preferau să iasă la o plimbare pe marile bulevarde, în atmosfera răcoroasă a serii. Distingeam mulți evrei ultraortodocși cu barbă și perciuni caracteristici, veniți în Ierusalim, pentru pelerinajul de "Pesah", din tot Israelul sau chiar din străinătate, în special din America de Nord. Ei luau masa la un alt restaurant, situat la etaj, pentru a nu li se strica buna dispoziție la vederea turiștilor care mâncau cușer: nu numai că înfulecau la aceeași masă – că era mic dejun, dejun sau cină - atât produse din carne, cât și lactate, dar le mai puneau în aceeași farfurie! Pentru câteva momente am luat din sacul de voiaj Biblia și am citit (Exodul 12: 34 - 42): "Poporul și-a luat plămădeală înainte de a se dospi. Și-au învelit postăvile cu plămădeală în haine și le-au pus pe umeri (...) Și, după 430 ani (...) toate oștile Domnului au ieșit din țara Egiptului. Noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului, pentru că atunci i-a scos din țara Egiptului; noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului de toți copiii lui Israel și de urmașii lor."
Ieșisem la o plimbare în jurul hotelului cu gândul de a vizita o autogară din apropiere, cu aspect de "mall". Am văzut o coadă lungă la intrare, care mi-a dat fiori – reminiscență a "epocii de aur" comuniste. M-am lămurit repede: capacitatea celor două instalații de scanare a persoanelor și bagajelor, una pentru femei și una pentru bărbați, era depășită de afluxul de clienți. Am avut timp să intru în discuție cu un tânăr evreu:
- Ce obiceiuri sunt legate de "Pesah"?
- Printre altele, la sinagogă se pune o serie de patru întrebări - "arbaa kușiot" - copiilor care au citit "Ha Gada", adică "Legenda".
- Mi le puteți spune?
- Ele sună cam așa: 1) De ce în celelalte nopți mâncăm dospit și nedospit, iar în această noapte numai nedospit? 2) De ce în celelalte nopți mâncăm verdețuri, iar în această noapte numai rădăcini, adică verdețuri amare? 3) De ce nu trebuie să muiem în sare niciodată, iar acum trebuie să muiem de două ori? 4) De ce în celelalte nopți mâncăm drepți, șezând sau rezemați, iar în această noapte numai rezemați?
Aș fi vrut să aflu și cele patru răspunsuri, dar ne venise rândul la instalațiile de scanare. Nu îmi rămăsese decât să citesc, când voi avea timp "Ha Gada" și să spun:
- "Toda raba!" (Mulțumesc mult!)
-"Hag Pesah Hameah!" (Paște Fericit!), au fost ultimele cuvinte ale instructivului dialog avut cu tânărul evreu.