Stăteam în pat, la finele unei pasionante întâlniri amoroase. Era dormitorul celuilalt, cel care îmi provoca ura. Nu discutam niciodată cu ea despre el sau despre loc. Ea aprinse o țigară. Deși eu nu fumam, n-am obiectat. Știam că și fumatul îl face tot cu pasiune oriunde, acasă, pe stradă, în bar, la catedră sau în compania bărbatului ei, cel care, fără să știe, ne cedase casa și patul. Mă iubești cu adevărat?, o întrebai lipsit de originalitate, ca orice îndrăgostit. Până la moarte, răspunse ea în timp ce arunca în felul ei delicat, unic, chibritul aprins în ligheanul cu benzină pe care celălalt, răzbunătorul, îl lăsase așa, ca din întâmplare, într-un colțișor.