agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-12-20 | |
Cu fața în pernă îndesată adânc strigă, din toate puterile
ei,cu ecou, să-i fie auzit zbuciumul până la margini de gând. Ghemuită în pat, genunchi pe genunchi, își vedea viața ca pe un copac adus de cineva din pădure și replantat la marginea sărată a mării, vizibil afectat, cu frunzele decolorate, ușor vestejite... Mișcă degetele picioarelor și i se păru că-s bonturi reci de rădăcini tăiate... Își aminti beția zborului cald înghițind depărtările fără regrete de ce lasă în urmă... Amăgitoare așteptări și făgăduințe repede, prea repede parcă mâncate de cețuri... Zi de zi fericirea visată s-a tot erodat sub ploaia de griji. Rugina rutinei ampreta și-a pus tot mai mult pe suflet și trup, din ce în ce mai des privește cu ciudă oglinda... Trage mâna trecând-o pe burtă: Unde-s fierbințelile acelea nebune și voi sâni de când n-ați mai fost atinși de-un sărut? Sunt încă femeie și dragostea vreau să o simt nu ca pe curățatul cartofilor, nu ca tăiatul cepei pe fund... Văzuse în vară un fluture din aripi tremurând pe o frunză pipăind-o cu trompa făcută covrig și i se păru ca un ciudat joc al iubirii. Printr-o neștiută chimie-a gândirii se simți frunză cu o omidă păroasă dându-i târcoale neândrăznind s-o atingă. Cu pleoape grele de somn îi șopti cu putere de strigăt: vino și devorează-mă, nu-s vestejită de tot, eu știu că-n tine e-un flutur...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate