agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1745 .



Oral şi scris 10
proză [ ]
Roman

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [mihai andrei ]

2019-03-08  |     | 



Parcă un foc nebun mă cuprinse, nu mai aveam somn, munceam până la epuizare, pregătind scule pentru vânzare. Fangos era din ce în ce mai puţin prezent printre noi, controla alte filiere. În una din nopţi am terminat toate materialele pe la miezul nopţii, neavând stare, Maltez cunoscându-mi de acum firea îmi propuse să ies la vânzare, pentru că în perioada aceea era nu ştiu ce carnaval.
- Căposule, facem treabă împreună?
- Nu ştiu ce să zic, domnul Fangos mi-a interzis cu desăvârşire acest gen de muncă, iar eu am fost mulţumit.
- Căposule, toţi banii vor fi ai tăi, iar sculele acestea merg de minune, sunt alături de tine, nu are ce să se întâmple.
- Eu ştiu Maltez, dacă află domnul John, se supără tare pe Fangos, nu voi mai avea linişte.
- Auzi Căposule, domnul Fangos, te-a ţinut departe...
- Cu ce, eu sunt o persoană cinstită, ce vrei să scorneşti?
- Fangos te iubeşte ca pe copiii lui, dar nu vrea să ţi-o arate.
- Am înţeles asta, spune ce ai de spus, Maltez!
- Domnul tău, tatăl surogat, nu mai este de mult, este doar un vas cu cenuşă, depus la conac.
- Nu se poate, minţi! Fangos îmi spunea!
- Te-a protejat prietene, asta a făcut, îmi pare rău.
- De ce nu mi-ai spus tu?
- Pentru că nu mi l-ai amintit niciodată, băiete.
- Unde ziceai că este cenuşa?
- La conac.
- Ultima oară când am fost acolo am cotrobăit toată casa şi nu am văzut-o!
- Pentru că nu ştiai cum arată un vas din acesta.
- Am văzut în film, altceva nu ştiu.
- Vezi, vasul este în sufragerie, pe masa din apropierea şemineului între fotoliul din piele şi cele două canapele identice.
- A, da! Acum mi-aduc aminte, este un fel de vază, foarte frumoasă, dar nu am văzut nici un scris pe ea.
- Pentru că a fost aşezat cu schepsis, scrisul este cu faţa către şemineu, chiar dacă vedeai ceva frânturi de litere, nu erai interesat să te uiţi, neştiind ce conţine.
- Ai dreptate! Cine a aranjat-o?
- Tu cine crezi, a pus-o chiar cu mâna lui, erai şi tu pe acolo, dacă îmi aduc aminte bine.
- Probabil, dar aş fi văzut vasul în maşină şi mi-ar fi sărit în ochi.
- Da, numai că vasul era într-o cutie de carton, care nu semăna cu nimic.
- Am înţeles, dar cine a fost cu ideea să pună vasul acolo?
- Cel mai mult a insistat Katy, pentru că a fost o legătură foarte strânsă între cele două familii, iar după aceea Mary, doar a întărit această rugăminte.
- Stai puţin Maltez, nu mai înţeleg nimic, ce legătură are Katy, cu familia lui Fangos?
- Nu cumva ai cerut informaţii despre Fangos, domnului John, în ceea ce priveşte această firmă.
- Ba, da! Însă nu văd legătura.
- Ai primit informaţii exacte cumva?
- Da, acum îmi dau seama, când mi-a spus să nu intru la vânzare, iar după aceea chiar mi-a dat unele amănunte.
- Vezi, informaţiile nu erau de la Fangos, cu toată prietenia aceasta nu ar fi vândut din casă, nu-l cheamă Maltez şi nu are mintea mea.
- Ai dreptate! Înseamnă că...
- Exact prietene! Mă bucur că te-ai trezit din somn.
- Nici măcar nu am adormit. Ha, ha, ha!
- Mă rog.
- Şi fata domnului John, cum o duce?
- Acum, bine de tot, trage la un hotel, alături de mama ei.
- Cred că domnul John, a murit de inimă rea.
- Probabil, că de băutură nu s-a luat, cel puţin...
- Cum englez...
- Şi militar, da... nu ştiu exact, da... este posibil să fi murit de inimă rea. Acum că nu mai are cine să te certe, muncim şi noi?
- Şi domnul Fangos?
- Când este o discuţie mai serioasă îl domneşti repede, bravo!
- Mă rog! Dă-mi un răspuns, nu mă mai certa.
- Eu nu o să-i spun, iar banii pe scule, oricum îi iau cei care vând, oricare ar fi ei.
- Am înţeles, tu ce zici?
- Să mergem la treabă, mai trăncănim pe drum dacă vrei, asta dacă nu avem clienţi.
- Bine, merg cu condiţia să-mi verşi tot în legătură cu Katy.
- În maşină, am să-ţi fac capul calendar.
- Da, nu mergem pe jos, ca toată lumea.
- Carnavalul este în nord, acolo o să mergem.
- Şi... nu este periculos, cu atâtea scule după noi, plus maşina.
- Nu, mergem cu un jaf, dacă se vor supăra pe ea, cel puţin nu mă omoară Fangos.
- Poţi începe, o să iau şi eu din materiale.
- O, ce domn eşti, cu bietul tău căţel, poţi considera că m-ai scos la plimbare.
- Dacă simt că vrei să-mi dai plasă, Maltez, eu o să vin pe jos, oricum n-am somn!
- Bine, numai să nu plângi.
- Da, familia nu iese la vânzare?
- Nu, sunt toţi plecaţi în oraşul vecin, au adus ceva nou şi montează de zor, vor ajunge şi la noi, stai liniştit.
- Tot nu înţeleg, de ce nu te distrezi tu liniştit la carnaval, fără să munceşti!
- Iau procent, la vânzarea cu mine, înţelegi!
- Poate eu nu vreau să-ţi dau, nu ai zis tu că eşti prietenul meu.
- Nu-l iau de la tine, domnul Fangos, face un artificiu la salariu pe obiecte vândute.
- Da, de ce nu vinzi, direct... plus...
- Nu am voie, ordin de sus, înţelegi!
- Hai, că trece timpul, varsă guşa!
- A, păi Fangos şi John au fost fraţi de arme, bănuiesc că Fangos, a călcat pe pisoi, John a vrut să mai facă câte ceva pentru el, şi a făcut o perioadă, pentru că ceva bănişori au ieşit de acolo, dar următoarea călcată a fost pisica, atunci Fangos a fost lăsat la vatră, nu pensionat, dat afară din Australia, pisica a fost preţioasă, înţelegi.
- Da, câte sacrificii, laşi familie, tot! Şi... ţi se face de armată, aşa!
- Este adevărat, însă doar John, avea familie, Fangos s-a dat la fata comandantului, şi!
- Păi nu sunteţi arabi, religia... şi altele!
- A, ba da! Tot religia, ne dă voie să ne înmulţim!
- Acum înţeleg, faza cu mai multe neveste.
- Eu nu am deloc, Fangos are doar una cu acte, atunci...
- Poate că trebuie să le cumpăraţi, prietene!
- De aici?
- Mă rog, spune povestea, vorbeai atât de frumos!
- Fangos, a fost mutat mai întâi, undeva în sudul Angliei, tot la o unitate militară, dar nici aici nu a durat mult.
- Să nu-mi spui că fata comandantului, iar!
- Nu, avea mai multe ore în afara unităţii, dacă înţelegi!
- Era căsătorit?
- Nu, nici pomeneală, însă era foarte serviabil cu toţi babalâcii.
- A, înţeleg! Iar ei aveau neveste tinere!
- Exact!
- Tot nu înţeleg cum a ajuns să muncească fata lui John, pentru Fangos.
- Fangos, într-un timp a părăsit armata şi cu banii strânşi a pus afacerea aceasta pe picioare, între timp se zvonea că John, o să ajungă acasă, dar mai înainte a trimis familia să caute un loc pentru a campa, dacă înţelegi.
- Păi, cum s-au întâlnit, Anglia este... destul de mare?
- Fangos, este răspândit în câteva oraşe frumoase, ca tot omul care a strâns ceva bănuţi, John se hotărăşte să vină în sud, apa mai călduţă, verile destul de frumoase, înţelegi.
- Dar în sud, mergeau foarte bine vânzările, mai ales în prezent, este la fel.
- Doar faci actele, nu!
- Tot nu înţeleg!
- John, a găsit o proprietate ca cea de care te-ai îndrăgostit tu, a cumpărat-o rapid şi a trimis familia, bine merci.
- Omul acesta avea ceva măreţ în el.
- Ofiţer, îşi permitea!
- Am înţeles, care este faza cu Fangos?
- Fangos, închiriază pe acest domeniu, undeva în apropierea ocenului era, o încăpere să-şi pună la punct un fel de magazie pentru asamblare, pentru zilele ploioase, fiindu-i dator lui John, de-acolo din Australia, acesta îi propune să-i ia fata la treabă pe timpul verii.
- Păi, nu era majoră!
- Uite că n-am căutat-o, Căposule! Într-adevăr, mi-a părut cam crudă atunci!
- Deci tu eşti de la început cu Fangos, ori aţi fost împreună la fata comandantului!
- Nu, altă conjunctură, poate altă dată, îţi spun.
- Tot nu înţeleg, de ce şi-a trimis fata la muncă, doar avea foarte mulţi bani!
- Suntem în capitalism, bătrâne! Toată lumea munceşte, aici!
- Mă rog, şi?
- Katy, se nimereşte să pice în echipă cu Fary, idila a fost doar la un pas, dragostea plutea, toată lumea era mulţumită, vară soare şi muncă în acelaş timp.
- Acum înţeleg. Totuşi pe timpul iernii, ce făcea Katy?
- Ceva şcoală, nu mă pricep. Fary, era un copil sensibil, scârnav la mâncare, de obicei mânca la Katy acasă, însă când a dat de bani, au început să-i ardă nările şi nimeni nu se mai înţelegea cu el.
- Şti, uneori mă gândesc că alcoolul este destul, mai ales pentru vârsta mea.
- Când dai de bani, somnul nu-ţi mai place Căposule.
- Da, Maltez, numai că este prea mult, mai ales pentru vârsta mea.
- Mă rog, mai vorbim noi, de câte nopţi nu ai dormit, Căposule?
- Da, cred că acum, aproape că ştiu sfârşitul poveşti, Maltez.
- Cred că da. Katy, a intrat în jocul lui Fary, iar în una din nopţi, în timp ce se întorceau din Londra, au fost opriţi de un filtru de poliţie, Katy a fost găsită pozitiv, iar Fary, nu a mai apucat să facă testul, a luat maşina gonind ca un nebun, cu poliţia pe urmele lui, în una din curbele fără vizibilitate, a părăsit şoseaua şi a intrat în piciorul unui panou publicitar, maşina a luat foc aproape instantaneu, nimeni nu-şi explică cauza, doar s-a lovit cu faţa, uşile blocate nu i-au mai putut permite să iasă, când au ajuns cei de la poliţie, nu mai era decât o torţă.
- Şi Katy?
- Katy, a urmat toate procedurile legale, norocul lui John, a fost că tocmai se pensionase, pentru că putea fi sancţionat de armată pe această cauză.
- Da, l-a sancţionat soarta lui Katy, pierzându-şi viaţa. Copiii aceştia erau îndrăgostiţi rău, bine că a salvat-o cât de cât, acum este în paza maică-si.
- Da, însă ce nu şti tu, este că Fary, era un nepot de-al lui Fangos, deci nu este pierdere numai în familia lui John.
- Fangos, cum a primit vestea aceasta?
- Nu a mâncat o săptămână, părinţii lui Fary, veneau pe capul lui, iar el nu stătea decât în genunchi, rugându-i să-i ia zilele.
- Crunt ce-mi spui tu mie, Maltez. Tot nu înţeleg, Fangos are neamuri aici?
- Nu, Căposule! Cum să-ţi explic eu ţie, a fost fiul unor verişori secundari, de-ai lui Fangos, dar nu contează, chiar dacă ar fi avut acelaş grad de rudenie pe care îl are cu tine, era foarte apropiat de băiat, deschidea orice, dar mai ales vindea orice.
- Acum am înţeles.
- Cel mai mult, îţi semăna leit, tocmai de aceea Fangos, ţine foarte mult la tine şi nu-ţi dă voie la vânzare.
- Înseamnă că atunci când au ajuns, el ardea de viu! Poliţia!
- Termină, Căposule, nu mă dezamăgi, ce ai ţi-am povestit prea repede! Hai să muncim!
- Auzi, Maltez! Tot n-am înţeles...
- Dacă mai deschizi subiectul... am deja pielea de găină, cât mă vezi de mare.
- A, nu de incendiu era vorba, cât primeşti tu la vânzare, dacă eu iau toţi banii după, pentru că banii s-au oprit deja sau aşa am înţeles de la domnul John.
- Din aceia opriţi, tot din ei mă plăteşte şi pe mine, inclusiv asamblările de iarnă.
- Cam care este procentul?
- Nu tu faci munca de birou?
- Ba da, însă preţul meu este după procent pe bucată.
- Dacă erai atent, când ţi-a prezentat firma în prima zi Fangos, ai fi prins.
- A, mi-aduc aminte! Spunea ceva de jumătate, jumătate sau ceva, acum am înţeles ce înseamnă.
- Vezi! Iar cheltuielile tehnice, cu vânzarea, benzină şi altele, sunt scăzute...
- În fiecare seară, din vânzări.
- Acum la treabă, Căposule!
- La treabă, Maltez! Dacă am vreo zgârietură, ai încurcat-o, frate.
- Chit că mă pun scut viu, atât îmi eşti de drag Căposule, decât să păţeşti ceva.
- Auzi, ai armă, ceva?
- Nu, am un pumn pe măsură şi picioare să alerg.
- Ha, ha, ha! Şi eu, dacă tu fugi?
- Te trag după mine, stai liniştit!

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!