agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 663 .



Trocul
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [moiraa ]

2020-09-06  |     | 



Petrică plecă de acasă cu noaptea-n cap la târg. Înhămă iapa la căruță și-l priponi în spate pe Muscat, un cal frumos, îngrijit, dar care-și rupsese glezna când sări peste un pârleaz. Nu avea ce face, veterinarul îi spuse să-l dea la abator că-i plin de carne, e păcat să-l împuște. Știa că veneau mereu mașini mari la marginea târgului, în fiecare săptămană, și erau umplute cu animale pentru tăiere. I se rupea sufletul, dar n-avea ce face. Împreună cu Maria, nevasta lui, hotărî să se întoarcă cu o vacă bună de lapte. Nu mai putea prelungi chinul bietului animal. Trecu pe ulițe de-a lungul caselor decolorate și roase de nesfarșite ploi și gerurile atâtor ierni, de zăpezile ce odată le acopereau pereții. Din porțile una în alta ieșeau oameni ce se îndreptau fie spre târg, fie spre gară. Aproape de stradă zări bisericuța cu turla și ușa pridvorului negricioase și micul cimitir de-alături. Petrică făcu o cruce și spuse o mică rugăciune, gândindu-se la Muscat și cerând, la sfarșit, ca norocul să-l însoțească.
În târg imediat dădu calul. Cât ceru atât i se dădu. Nu suportă să-l privească, nu putu, lăsă să fie dezlegat și urcat în mașina mare, apoi, cu inima strânsă, plecă repede spre locul cu vite. Aici privi pe toate, dar ochii i se opriră la o vacă slăbuță, roșcată, gestantă. Avea o burtă imensă, semn că sorocul i se apropie. Lângă ea stătea un țigan uscățiv, cu nasul ascuțit, buze subțiri și pete galbene ce-i brăzdau fața negricioasă. Cu căciula roasă peste urechile pleoștite ce i-au rămas afară, tremura într-un surtuc ponosit, cu o mână în buzunarul pantalonilor și cu cealaltă fuma nervos, nerăbdător, uitându-se în jur după clienți.
- De vânzare vaca? intră în vorbă la apropiere.
- Nu se vede unde-am adus-o? veni răspunsul tăios. Rar întâlnești așa animal, șase fătări și cinșpe litri de lapte pe zi, o vacă cum nu s-a mai văzut.
Făcândui-se milă de văcuță, Petrică scoase din buzunar cațiva biscuiți și-i întinse la bot.
- Nu o învăța cu dulciuri, ai cofetărie în sat? se răsti la el țiganul.
- E hămesită de foame, puteai să o hrănești mai acătării dacă tot te lauzi că ai fost foarte mulțumit de ea- nu se lăsă nici Petru mai prejos.
- Păi voi, românii, am uitat că sunteți fuduli în toate, tare aș fi vrut să văd și eu ce animale ții prin ogradă, probabil le dai doar lucernă uscată și șocolată- continuă țiganul scuipând plictisit. Uite ce e, o iei, bine, nu o iei, tot bine, eu sigur o vând azi cu prețul care-l vreau. Până și pentru adeverință la veterinar am plătit ca să pot s-o dau, totul costă bani.
Văcuța, așa slabă cum era și cu o burtă enormă, era bună. O simți, cunoștea la vite, își cultivase acest simț în timp, în curtea bunicilor și apoi a părinților săi. Pe neașteptate, văzând că Petrică ezită, tace, dar nici nu face stânga-mprejur...
- Ei hai, zice, văd că ai suflet pentru animale, să cădem la pace, mai las puțin din preț. Batem palma, ți-o vând și să-ți fie de bine. Ai parale?
Văcuța, bătând din când în când cu un picior din față în glodul de langă gard dorea parcă să se termine odată și să se odihnească. Nevasta sigur îl va certa pentru alegerea făcută, dar merse pe instinct.
- O cumpăr, sunt de acord.
- Așteaptă-mă oleacă, să nu pleci, vin imediat. Și țiganul se depărtă.
Petrică gândi că o vorbă odată spusă, e bătută în cuie. Merse la căruță, luă găleata din spate și o umplu cu apă de ploaie dintr-o cisternă ruginită din apropiere. Vaca bău cu sete trei sferturi din găleată. Țiganul se întoarse din direcția bodegii cu ochii roșii, împleticindu-se. Se apropie de văcuță, o mângâie, îi spuse câteva cuvinte în țigănește și se răsuci spre Petrică. Acesta îi dădu cinstit banii după ce-i numără. Numărătoarea se mai repetă odată în mâinile murdare ale celuilalt. Tăcut, doar cu o bătaie pe umăr, se despărțiră. Petrică duse vaca la căruță și o legă în locul lui Muscat. Merse încet, văcuța era obosită și îngreunată de burtă. Aburii ce-i ieșeau odată cu respirația anevoioasă o înconjurau din toate părțile de parcă era purtată de un nor. Trecând prin fața bodegei în care se refugiase din nou țiganul, dori să intre și el. Un miros puternic de țigară ce se amesteca cu aroma micilor de pe grătarele de-afară îi umplu nările. Țăranii norocoși ce-și vânduseră marfa repede stăteau bucuroși la coadă. Acoperind zgomotul copitelor de cai pe ciment, pretutindeni în jur răsunau cântece de la micul difuzor al cârciumii :..."Țiganii vorbesc că eu am de toate/ Și că mă distrez de-acum până la moarte/ Și mă iubeeesc femeile toateee "....
Cu toate că i se făcu foame, Petrică nu zăbovi și porni îngândurat spre casă. Intui că atunci când va da ochii cu Maria va trebui să fie treaz și flămând. Altfel reproșurile ei vor face următoarele două săptămani mohorâte. Intră în sat. Florile de gheață de pe geamuri începură să se topească iar zăpada de pe acoperișuri strălucea de-ți lua ochii. Păsările ciripeau voioase și se zbenguiau pe gardul bisericii. Se opri puțin. Făcu din nou cruce și mulțumi. Nu putea desluși ce simțea când se ruga și mai ales cand exprima recunoștință către Dumnezeu. Apoi gândurile fugiră la focul vesel din soba de-acasă și la mămăliguța aurie ce fierbea deasupra. Scutură din cap, îndesă cușma peste urechi se întoarse și zâmbi văcuței:
- Neapărat trebuie să ajungem acasă, neapărat!
(7 februarie 2018 )

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!