agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1940 .



ospatul
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [iasomie ]

2005-11-26  |     | 



Si cine crede ca poate sta linistit ,culcat , rumegand si ultimele resturi de iarba, privind drept in fata, nici putin mai la stanga nici mai la dreapta, doar in fata, asa, ca sa nu doara? .Aratam perfect, propria imagine ne multumeste, suntem ok, azi ne vom impune fara eforturi. Altfel suntem striviti de uriasii care pe picioroange zguduie intreg pamantul,asa ca ne cumparam si noi aceleasi piciorange de la magazinul din colt, unele se vand si la pret redus, au fost purtate de alti mini- uiriasi inaintea noastra, dar nici o grija, curaj, sunt in stare buna, nu vom cadea, si nu vom vedea lumea cu susul in jos, nu, ne vom bucura de siguranta, vom pasi increzatori spre ziua de maine. Cum sa infruntam lumea fara o privire clara, fara un zambet ca tras cu carioca rosie pe buzele de papusa?
Si oaia isi intinde gatul in iarba frageda ce nici nu mai trebuie mestecata , e de-ajuns sa o tina cateva minute pe limba, si efectul e imediat, satietatea isi face loc, beatitudinea se imprastie in fiecare celula si o dinamitizeaza, intregul corp explodeaza , se lateste de placere , ca o balta patrunde prin firele de iarba, prin pamant, prin aer, si cum lumea sa arate altfel, cum copacii sa nu se sufoce, cum fluturii sa nu planga, cum marea sa nu-si inabuse urletul, amenintand , cum pamantul sa nu se despice, sa inghita ceea ce -l parjoleste…si cine crede ca poate sta linistit in iarba fixata sa nu mai adie, sub copacul ce umbra nu mai are?


.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!