agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-12-19 | | - Mioară? Ce dor mi-a fost, tu! de Iașul nostru drag. Măi, și ce frumoasă ești astăzi… Ptiu! Să nu te deochi! - Ptiu! Ptiu! Mulțumesc, Strungurel. De când ai plecat tu, am zugrăvit și holul, am schimbat așternutul, ți-am cumpărat… papuci noi, flaușați care au capete de cocoșei. Frumușei foc! - Doamne! Ce bine e acasă! Când mă întorc din delegație și te găsesc atât de apetisantă, pârguită, mă iau niște furnicături… - Ce scump ești, tu… Dar ia! Ce? Ce faci acolo? - Mă deghizez în cocoșel de munte! Ca papuceii... Ia uite, ia! Ia uite cum aspir la inima ta. - Aspiră și respiră! Șezi oleacă, Strugurel! Șezi, de! Șezi că nu dau turcii! - Așa, neînțărcat? - Neînțărcat, dragă! Nu mori câteva minute. Eee! Mai știi de când n-am văzut-o pe mămica? - Pe maică-ta? De vreo lună… Da, dar distanța unește oamenii, tu! Și dragostea crește…, crește…, ca o cocă se umflă. - Șezi și resipiră, Strugurel! Respiră că avem de discutat. Mai ții minte ce bine gătește mămica? După ce mâncam abia ne mai țineau scaunele, tu! - Și-n vremea asta ea vorbea… și vorbea… și vorbea… Nu știu cum nu răgușește niciodată! Cei drept: gătește bine. - Și nu ți-e ție poftă de-o ruladă din cocoșel cu cașcaval, cu ciuperci, morcovi și cu țelină… Þelină, Strugurel! Pentru turnirul de diseară… - De ce tocmai diseară, tu? Eu acum aspir la degețelele astea frumoase și la piciorușele tale delicate… - Respiră, dragăl - Mioara, ești cam ciudată în dimineața asta. Una și cu una fac două! Uite cum facem: eu merg să fac duș, apoi ne retragem frumușel în dormitor și-ți arăt eu cine-i cocoșelul în casa asta! - Nu! La duș, nu! Apropo de cocoșel: hai să-ți recit o poezie romantică. Aseară am compus-o special pentru tine, după emisiunea ‘Iartă-mă’… - Poezie? De când scrii tu poezii, Mioară? - Ne închipuim că suntem la Casa Pogor. Aici e scena, acolo ferestrele și în spate, invitații. Bun, tu așează-te pe canapea, fă-te comod… - Dar nu vreau poezii! Mai bine cot…coot… cootcodac! cu tine. Înțelegi? - Și după ce recit, te voi hrăni cu ruladă de cocoșel umplut! Ca la mama acasă. - Cocoșel? Eu sunt cocoșelul! - Diseară vei fi cocoșel. Acum ești invitat la un program artistic. - Nu înțelegi, femeie, că nu vreau poezie! - Supunem la vot! Care dintre voi, da, voi! cei din sală! Care dorește să asculte o poezie romantică? Hai, mânuțele sus! Uite, dragă! Uite câtă unanimitate pe spectatorii ăștia! - Tu, Mioară! Ai bolânzit, tu! Cu cine vorbești dragă, că suntem doar noi… - S-o crezi tu! - Adică mai e cineva în casă? Mioară, să nu care cumva… - E spiritul lui Eminescu, a lui Creangă… A Veronicăi… Ia loc și respiră. S-au întâlnit… Ploua-n grădină Cu raze palide de soare, Poetice și visătoare… El un cocoș, ea o gaină. Găina-i chirăia că-n viață N-o să-l înșele niciodată Că n-or să-i poată spune ‘tată’ Niște nevolnici pui de rață! Și-așa, din zori și până-n seară Cotcodăcindu-și fericirea, Își cuibăreau voioși iubirea Culcându-se pe-aceeași scară… Dar vai! Uitau ce spune-o vorbă Că după râs vine și plânsul! Cocoșul fu tăiat… Dintr-însul Stăpânii și-au făcut o ciorbă… Plângea găina’n bătătură Și printre hohote jura: ‘Iubitul meu, te voi urma!’ Și-a treia zi era friptură. - Þi-a plăcut, iubitule? - Au tăiat cocoșelul! Săracul, ce destin tragic a avut… Mmm! Dar mi-ai făcut poftă de-o ciorbiță de pui. - Dar de o ruladă de cocoșel, nu? Din cea umplută cu ciuperci, cașcaval, țelină…? Þe-li-nă. - Ce tot mă iei cu țelina asta, tu? Una - două, țelină. - Ziceam și eu… - Gata, plec să fac duș, apoi mâncăm. - Nu! Întâi mâncăm! Strugurel, mi-e dor de mămica… - Mie nu! Cât am stat la ea mi-a făcut capul calendar: ‘Strugurel în sus! Strugurel în jos! Strugurel duhnești a țuică! Strugurel nu respira că miroși a țigare!’ - Parcă nu știi că-i înscrisă în organizațiile alea…, alea cu anti-alcoolici și anti-fumători. - Iar eu tocmai m-am înscris în organizația anti-soacre! - Nu fi rău. - Ca să nu spun că anul trecut, de Paște, a venit fără miel... Iar apoi, zor nevoie să schimbăm fotoliile, biblioteca... Cică-s demodate. Să punem neapărat faianță portocalie că-i culoarea anului. Politica asta… Gresia e prea mică, televizorul n-are plasmă, calculatorul n-are destui rami… Nici nu vreau să aud de maică-ta! - Ești absurd! - Nu dragă, sunt disperat! - Să știi că o să vină pe la noi. - Maică-ta? Nici nu mă gândesc! - Deja a plecat de-acasă… - Trimite repede după ea, dă-i o telegramă! Oprește-o cumva! - Prea târziu, tu! - Cum adică: prea târziu?! - E deja aici. A pus în cuptor rulada de cocoșel și acum face duș… poezia d-lui N. Andreescu |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate