agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-02-04 | |
Vă întrebați desigur, ce-nseamnă : "chi-rik"?
Ei bine, noțiunea, "adoptată" ulterior ca fiind fundamentală, am auzit-o prima oară la Peg. Peg era un korean mic de înălțime, durduliu, curios și simpatic, atât de handicapat, încât devenise fără voia lui un mare înțelept. Băiatul ăsta, angajat probabil de un sistem social multifuncțional și eficient, pe post de asistent asistat, era de fapt un "lasă-l și pe el să fie, că nu face rău la nimeni" și, deși nu avea o sarcină precisă, ignorat pentru capacitățile lui (necunoscute de altfel), era o plăcere să lucrezi cu el, fiind un tip altruist, chiar amuzant în ciuda complexelor, și orice-ar fi făcut, era "omul potrivit la locul potrivit". Nu-l controla nimeni, niciodată. N-ar fi avut de ce, cunoscută fiind starea lui aparent iresponsabilă, și chiar dacă ar fi greșit ceva, n-ai fi putut să te superi pe el datorită conjuncturii. Practic, nu avea nici un fel de responsabilități, motiv pentru care noi ăștialalți ne foloseam de abilitățile lui ascunse, pe post de ajutor, să ne rezolvam obligațiile noastre zilnice rapid, rezervându-ne astfel timp prețios altor îndeletniciri serioase cum ar fi netul, sau somnul... extrem de limitat. Aflați fiind acolo la o specializare, o mână de români, făcusem o adevărată pasiune în timpul liber să hackerim o groază de chestii într-un sistem asiatic complicat, sucit, mult mai evoluat ca la noi, dar destul de slab protejat ( probabil nu aveau motive...români erau destul de puțini p-acolo ), astfel încât într-una din zile am dat peste o bază de date software, de care n-ai fi putut să te lipesti decât cu bani grei, sau ca angajat al firmei respective la nivel superior, având la dispoziție o gramadă de chei și parole păzite evident de o maximă confidențialitate, encriptate într-un asemenea hal cum nu mai văzusem, încât o echipă întreagă ( cu koreeni cu tot - îi stricasem și p-ăia ) fusese pusă cu botul pe labe. Spărsesem cam tot până acolo, eram la ultimul lacăt, la serverul "admin-ului", un necunoscut evident cu mulți bani pentru că-și permisese un anti-hacker în 64 de biți (chestie de-abia apărută), de care n-am fi trecut probabil în ani de zile, și stăteam toți cu buza umflată uitându-ne lung la un dublu pentagon înfipt într-un băț (ca o acadea lângă care nu puteam decât să salivăm), ceva de tipul (?-?-?-?-?) * [?-?-?-?-?]-|"?"|, un 2-2-2-3-2 suprapus, fără nici o șansă. Peg terminase de spălat pe jos și se uita la noi cam de vreo jumătate de oră cum ne iesea fum din creieri, cu ochii în monitor. De felul lui, era un tip mucalit și nu-ți vorbea decât dacă-l întrebai ceva în mod expres, dar atunci l-am auzit prima oară vorbind neîntrebat : -"CI-KI-RI-CHI-KI " Un amic korean s-a năpustit la tastatură... Aia era parola!!! Nu ne venea să credem!... L-am întrebat pe Peg bâlbâindu-ne : -Cum?..de unde ai știut?? Ne-a răspuns scurt și sec: -"Chi-rik"!... după care s-a apucat indiferent să decojească o banană... Actualmente, "face curat", cred, la unul din centrele militare de informare din Seoul.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate