agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-09-09 | |
Sătulă să tot bată cu piciorușul pădurea, precum și visele tuturor mucoșilor cu căpșoare proaspăt îmbăiate și ochișori cu gene lungi și mătăsoase, Scufița luă hotărârea să se cizeleze și ea un pic. Adică în loc de cozonăcel puse în rucsac niște prăjiturele de la supermarket, alături de două șaorme calde și niște mâncare chinezească pusă frumos în cutiuțe de aceeași vânzătoare care-i recomandă și-o cutie de înghețată care nu îngrașă. Oricum n-avea importanță, bunicuța era cât un hipopotam.
Vinerea era cel mai bine s-o viziteze, pentru că sâmbăta avea loc concertul celor de la Cassa Locco, iar duminică împărțea fluturași pentru partidul urșilor gunoieri, la care tocmai se înscrisese la secțiunea ,,tineret’’. Încălecă pe ATV-ul primit cadou de majorat și se-avântă pe cele poteci, cândva neumblate, iar actual străbătute de tot felul de polițiști, reporteri în frunte cu vajnicul redactor de la Omida TV, care spera s-o filmeze într-o bună zi chiar și pe bunica în flagrant, făcând dragoste cu tinerelul Păcală. Degeaba încercase ea să le explice că e femeie bătrână și nu-i mai arde ei de giumbușlucuri, ei o țineau pe-a lor:,, n-ai văzut la noi la TV povești explozive cu babe recondiționate de câte un făt-frumos abia pe sfertul lor ca număr de ani? Trebuie să facem cercetări aprofundate, americanii caută de zeci de ani soluția prelungirii vieții, dacă am găsit-o chiar noi și încă una naturală sută la sută?’’. Scufița se arătase sceptică, dacă era adevărat însemna că se poate prelungi viața numai laturii feminine a umanității, asta însemnând că-n mai puțin de o sută de ani am rămâne fără material de reproducere. Dar atâta timp cât bunica era interesată doar de mâncare și telenovele, nu era nici un pericol să contribuie la dispariția speciei. După o bucată de drum îi apărură dintr-un tufiș doi ochi aprinși ca jarul, îndreptați spre pieptulețul ei tânăr și, datorită pericolului, neliniștit. Dădu să mărească viteza, dar dihania, că de lup e vorba, sări drept înaintea modernului atelaj. De prin copaci, camerele de filmat clipiră ca un panou de comandă al unui Boeing 707, în așteptarea surprinderii vreunui accident mortal. Scufița opri exact înainte de-a-l face una cu pământul pe șiretul lup, care pusese labele pe ghidon și clipea cu nevinovăție, ca o măicuță la spovedanie. ,,Gata să-mi împrăștii creierii prin copaci, Scufiță Roșie! Păi ce mai făceai tu dacă mă scoteai din basm? Nu vezi că vânătorul nu mai stă prin pădure, abia mai prididește cu numărătoarea ouălor și parastasul mătușii!’’ ,, Lupule, după cum vezi n-am chef de vrăjeală și nici timp de pierdut n-am, spune iute ce vrei și lasă-mă să-mi văd de drum!’’ ,, Am vrut să te salut și să-i transmiți și bunicuței multă sănătate și să rămână tot la deviza ,,steagul sus!’’, știe ea despre ce e vorba! Hai că mă grăbesc și eu! Să te uiți la televizor să mă vezi la miting!’’ Un pic confuză, Scufița își văzu de drum. La casuța bunicii, toate erau cum le știa ea: băbuța se juca Lineage în rețea cu Mircea cel Bătrân, paharnicul Votcăroiu împotriva baciului muntean din Miorița care făcea echipă cu Tudorel Vladimirescu și icoana făcătoare de minuni adusă din Rhodos. N-avea rost s-o deranjeze, așa că se pregătea să-i lase merindele la frigider, când telefonul roșu, cel de la partid, începu să sune în buzunarul hanoracului ei (evident roșu). ,,Scufițăăă! Vino răpdie șî digrabî că l-or fugărit pi haiducul Cosma șî iel s-o refujiet la răcoari în holul hotelului Intercontinental!’’ ,,Vaaaiii! Dar vânătorul nu e pe poziție?’’ întrebă Scufița. ,,Nu-i! Zîși cî s-o tirat la Cornu, acu’ nu știu dacă o fi cornu șî laptili, tăt șie știu e că numără ouăli pentru parastasu’ mătuș’sii, Tamara!’’ ,,Hai că mă duc, trebuie să-nchid că am un apel în așteptare de la lup, pa, pa, pupici!’’ Pe cealaltă linie lupul se mulțumi să-i râdă-n nas: ,,Ha, ha, ha! Transmite-i mă-tii mare să-i stea-n gât înghețata! Și mai zice că nu trăiește bine! Ha, ha, ha!’’ ,,Lupule, stai așa! auzi ce zice că-ți face o vrajă pe Lineage de-ai să-ți pierzi toată puterea, l-a cooptat și pe Călin (din file de poveste), nu te mai scapă nici referendumul!'' ,,Ha, ha, ha! a citit prea mult din Esenin, dar pun pariu că nu știe ,,cântecul cățelei''! ha, ha, ha!'' |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate