agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-06-26 | |
Dedicatie
Pe zi ce trece o dau in bara, desi ar trebui sa te astept puternica, plina de calitati. Dar eu, al meu Print, sunt o epava intr-o mare secatuita. Ea: - Am incercat sa fiu dura, dar am dat-o in bara, nu m-ai vrut asa. Am crezut ca vei primi acest sacrificiu. Dar nu, doar am racit asteptand intelegerea ta. El: - Iar vorbesti, zeita lumii mele, iar iti plangi "a ta amara", soarta ta de ibovnica nesatisfacuta, abuzand de propriul stapan. Inca nu vezi adevarul, vezi ce poti! ... nici macar dorinta nu ti-o vezi! Iar dai vina pe mine pt al tau esec. Imi zici ca iti cer marea cu sarea, eu iti cer nimic, dar stiu ca nimicul e prea mult. Am vrut odata sa sorb sudoarea ta ca pe un mir. Ma-ai luat de prost, nu m-ai inteles. Eu nu sunt un Luceafar ce sta sus si se uita cu superioritate la oameni. Eu sunt doar un ideal. Ea: - Vrei sa ma minti, Printe. Iar vrei sa imi arati cat de bun esti,eu vreau doar sa ma iubesti. Te scarbesc atat de tare de ti-e jena.Dorind sa imi demonstrezi contrariul, te minti pe tine. Nu-i nimic. Sunt prea subreda, corpul nu mai imi rezista, mintea o ia razna sa mai lupt. El: - Zeita mea, nu ma intelegi, nu intelegi ca adevarul nu sta in obiectivitaea ochiilor ci sta in dorinta de a afla ce inima iti pofteste. Minciuna mea e adevarul tau. Iar ma iei in deradere cand iti marturisesc a mea conditie de ratat, un Luceafar decazut care isi iubeste starea. Tu, Zeita, imi esti creatoare, un ideal nedesavarsit, nascut din samanta ta. N-am crezut niciodata ca voi decade si ca eu voi fi acela ce iti va aduce suferinta. Am vrut doar sa te iubesc, sa iti inteleg durerea si sa ti-o alin. Aici am gresit eu, Luceafarul decazut, nu am inteles ca a suferi inseamna a deveni om, a deveni ca tine, am devenit mai uman decat tine. Multumesc. Ea: -Of, vad ca acum imi marturisesti ca tot ce faci e pentru mine. Nu ma minti si uita-te in oglinda si lasa-ma sa iti contemplez chipul De Narcis. Naivitatea ta ma amuza, imi gadila orgoliu. Sa iti fac o mica dezvaluire?! Nu te-am creat ca sa ma intelegi, sa-mi fi egal, te-am creat ca sa imi fii Dumnezeu, sa-mi luminezi calea, sa imi fii tata si fiu, un amant ceresc. Si tu imi vi cu egalitatea, eu te vreau un Print narcisist ce se iubeste pe sine mai mult decat pe oricare altul. Daca te vream egal, imi alegeam un sclav. Iar nu m-ai inteles?! El: - Cruditatea ta este o floare otrivatoare pusa ca un pansament pe o rana sangeranda ce imi da aripi, sa zbor spre a ta inima inchisa de un Ideal neatins.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate